„Proiectul Republicii Moldova a fost gândit strategic, ca un loc în care Estul și Vestul să se întâlnească, nu să se confrunte. Practic, un loc de influență a Vestului, dar și a Estului și niciuna dintre influențe să nu fie prea puternice, dar oricum, să fie amândouă acolo. Acesta a fost modelul geopolitic din Republica Moldova, până la războiul din Ucraina. Cam acesta a fost și destinul Ucrainei, până la urmă, politică gestionată de Berlin multă vreme, pe această filozofie. Pe această filozofie i se amintea Republicii Moldova că trebuie să înceapă negocieri cu Transnistria, să discute civilizat, să nu plece în rezolvarea conflictului transnistrean de la retragerea trupelor ruse, ci de la soluții de tip pași mărunți, astfel încât să compatibilizeze cele două maluri, pe diverse domenii: economic, învățământ, politic, politici sociale etc. Acum, lucrurile s-au schimbat. În Republica Moldova, dacă lucrurile se vor termina cu bine și dacă îi este conferit un viitor pro-european, atunci această viziune nu mai are aplicabilitate și trebuie văzută altă soluție.”

Articolul integral îl puteți citi aici: https://ziare.com/republica-moldova/referendum-sondaje-ue-integrare-alegeri-1897644

Prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre în dialog cu jurnalista Sorina Matei.

Întreaga intervenție a o puteți urmări aici:

Luni, 30 septembrie 2024 (via Zoom) de la ora 14.00 o nouă producție de marcă BZI LIVE alături de prof. univ. dr. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre.

Punctele analizate vor fi:

1. Ce model de președinte ar trebui să aibă România, în viitor și cum ar trebui să acționeze extern și pe plan intern?;

2. Cât și cum au influențat, inclusiv ceea ce se petrece acum în Europa și pe plan internațional, deciziile luate la Summitul NATO de la București – 2008?;

3. Modelul energetic european a dovedit încă o dată că nu funcționează corespunzător – Grecia Bulgaria, România, Ungaria și alte țări se pregătesc să solicite crearea unui mecanism permanent pentru detensionarea prețurilor.;

4. Republica Moldova, noua țintă a rușilor?;

5. Din ce în ce mai mult „sânge” în conflictul din Orientul-Mijlociu!;

6. Ucraina se pregătește de atacuri furibunde pe teritoriul Rusiei? Ce urmează?;

7. În ce fază intră cursa din SUA dintre Donald Trump și Kamala Harris?;

8. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile omului Volker Turk a solicitat o anchetă privind exploziile dispozitivelor de comunicații produse în Liban!;

9. Recep Erdogan și viitoarea strategie internațională a Turciei!;

10. Ursula von der Leyen si criza profundă în care se află Uniunea Europeană! Ce poate urma?

Întreaga intervenție a o puteți urmări aici:

Prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre în dialog cu jurnalistul Marius Tucă.

Întreaga intervenție a o puteți urmări aici:

Chestiunea este aceasta: așa cum „agenda” națională poate intra în coliziune cu „agenda” Bisericii, tot așa se poate întâmpla și cu „agenda” geopolitică. De aceea, nu trebuie forțate lucrurile. Unei invazii brutale și condamnabile din orice punct de vedere nu i se poate răspunde, însă, eclesial, decât cu înțelepciune și prudență. Așa cum nimeni nu are nevoie de un aggiornamento al Bisericii noastre, de ce ar avea cineva nevoie de un aggiornamento geopolitic al Bisericii Ortodoxe Române! Excesul de zel al unor intelectuali este doar atât: un exces de zel. Doar că în vremuri ca acestea, e complet contraindicat. Vorba faimosului Tallyerand este perfect valabilă și pentru gestionarea destinelor diplomatice ale Bisericii Ortodoxe Române în aceste vremuri contorsionate: „Surtout, pas de zèle!”.

Întregul articol il puteți citi aici: https://ziarullumina.ro/societate/analiza/de-ce-e-greu-sa-fii-patriarh-in-vremurile-acestea-192608.html

Prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre în dialog cu jurnalistul Marius Tucă.

Întreaga intervenție a o puteți urmări aici:

Dintre toate personalitățile istoriei românilor, Avram Iancu este personajul care ne emoționează cel mai mult. Există nume remarcabile, prestigioase și prodigioase în Istoria noastră. Dar nici unul dintre aceaste nume nu ne impresionează așa cum o face „Avrămuț al nostru”. Și nu e vorba aici doar de românii ardeleni – e vorba despre o adeziune mai adâncă și mai generală.

Despre această emoție unică merită să vorbim astăzi, la 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, încercând să înțelegem trei lucruri care ne stârnesc de fiecare dată și îl fac pe „Crăișorul Munților” nu doar foarte apropiat de noi, dar și foare actual și somativ.

Întregul articol il puteți citi aici: https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/dan-dungaciu-de-ce-il-iubim-pe-avram-iancu-2386725.html

Duminică, 08.09.2024, prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre, a discutat în cadrul emisiunii Pe bune! cu jurnalistul Răzvan Zamfir despre războiul din Gaza și alegerile din SUA dar și despre alte teme de actualitate.

Întreaga intervenție a o puteți urmări aici:

Dr. Ioana Constantin-Bercean a contribuit cu articolul “(De)constructing the “Otherness:” A Debate on Edward Said’s Legacy” la numărul 2/2024 al jurnalului Dialogue and Universalism. Mai jos redăm Abstractul articolului:

“The problem of social and cultural diversity has been a classic issue in the humani- ties and the social sciences throughout the entire human history. Starting with the 1970s academics were interested in a specific feature of this inter-cultural problem, namely how Western societies have understood and interpreted oriental societies through the period of imperial expansion. Even nowadays, some of the most complicated academic dialogues (and not only) are centered around the theories of post-colonialism and na- tionalism. The ‘subjects’ of these debates are mainly the Middle Eastern states and the predominant variable is the region’s main religion, Islam. The Orient signifies a system of representations framed by political forces that brought the Orient into Western learn- ing, Western consciousness, and Western empires. The Orient exists for the West, and is constructed by and in relation to the West. The critics of Orientalism consider this theo- ry to be a manner of regularized (or Orientalized) writing, vision, and study, dominated by imperatives, perspectives, and ideological biases ostensibly suited to the Orient. This article proposes a brief introspection into the creation of alterity in Western literature and a review of the perspective offered by the best-known critic of this paradigm, Edward Said. Keywords: Edward Said, orientalism, postcolonial studies.”

Articolul îl veți putea găsi în curând aici: https://www.pdcnet.org/du

În Republica Moldova, rareori ce se vede este și adevărat. E o caracteristică inerentă a spațiului ex-URSS, al duplicităților inerente, de supraviețuire, a identităților răsucite și a obișnuinței sovietice de a nu spune aproape niciodată lucrurilor pe nume.

De aici și dificultatea de a înțelege aceste zone utilizând un repertoriu exclusiv vestic, căci semnificația conceptelor – dincolo de litera lor – este, acolo, cu totul alta. Viața politică, de pildă, are de fiecare dată alt înveliș decât cel occidental. Partidele de acolo nu sunt, în realitate, politice, ci geopolitice, alegerile nu sunt – în pofida unor iluzii – alegeri politice, ci tot geopolitice, iar semnificația denumirii unei limbi nu ține de aspectul lingvistic sau cultural, ci de cel politic – mai exact, geopolitic.

Întregul articol il puteți citi aici: https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/geopolitica-limbii-sau-de-ce-trebuie-sa-povestim-2385211.html