Pe 13 decembrie 2024, s-a publicat ediția paperback a volumului colectiv „The Geopolitical Black Sea Encyclopedia”, la Cambridge Scholars Publishing.
Felicitări tuturor celor implicați în acest proiect! S-ar cuveni o a doua ediție!
Iată cum era prezentat volumul acum patru ani în urmă: “Today, we know what the Black Sea is not from a strategic perspective, but we do not know what it is. This strategic indecision is the explanation for all the conflicts, frozen or not, explicit or tacit, and all the political and geopolitical tensions that are now taking place in this space and that are becoming endemic. The story of the Black Sea continues…
This text is the first encyclopaedia explicitly dedicated to the geopolitics of the Black Sea, written for Western audiences, an academic research which appeals to the wider academic community, PhD students, professors, and researchers, and to any reader interested in geopolitics, history, international relations, economy, sociology, history, and geography.”
La începutul acestei săptămâni, Viktor Orban a făcut o deplasare în Florida, unde s-a întâlnit cu DonaldTrump și cu Elon Musk, afaceristul implicat activ în campania președintelui ales al SUA și care va face parte din viitoarea administrație, din ianuarie 2025.
Faptul că Viktor Orban este atât de activ nu poate decât să ajute Ungaria, crede prof. Dan Dungaciu, reședintele FUMN – Fundaţia Universitară a Mării Negre. Astfel, statul vecin României ar putea funcționa ca un liant între Vest și Est.
„Este o teribilă potențială înfrângere pentru România. România stă precum fotbaliștii care se uită doar la minge, care se driblează unii pe alții fără să ridice capul din teren și fără să se uite că fotbalul e pe goluri, deci că scopul driblingului este de a trimite apoi mingea în plasă, pentru a marca. Ungaria este extrem de activă. Viktor Orban este la Washington după ce ministrul de Externe al Ungariei a fost la Washington, a discutat cu consilierul de securitate al lui Donald Trump, deci ei discută cu viitoarea administrație. Ce discută acolo? Evident că se întărește poziția Ungariei, de a fi, dacă vreți, ‘traducătorul’ realităților din regiune, pentru Statele Unite.
În anii 1936-1939 s-a construit în satul Tilecuș, comuna Tileagd, Bihor, o nouă Biserică ortodoxă, o adevărată bijuterie de artă, fără concurență pe Valea și terasele Crișului Repede.
Ctitorul bisericii a fost Vasile Chirilă, parohul bisericii de lemn cu hramul „Sfinții Mihail și Gavril”. Născut în1869, el și-a slujit semenii având acest proiect far al vieții sale, construcția noii biserici. A avut patru copii: Augustin, Veturia, Iosif și Aurel. Familia preotului Vasile Chirilă trăia modest, corespunzător acelor vremuri, dar și-a trimis copiii la studii. El a vegheat atent și asupra educației nepoților. Unicul fiu al Veturiei Chirilă a fost academicianul Mircea Malița, ocrotit ca să învețe, trimis la studii la Beiuș, la Făgăraș și apoi la București, în ciuda refugiului și a anilor războiului. Pentru construcția bisericii Vasile Chirilă a bătut la multe uși și și-a implicat familia. Fiul său, Augustin Chirilă, a donat clopotul cel mare. Oamenii din împrejurimi au donat pentru această construcție. Cei care aveau păduri de goruni au vândut lemnul fabricii de mobilă din Tileagd. Biserica are cinci turnuri, cel mai mare pe bolta bisericii, sprijinit pe patru stâlpi din beton armat și patru mai mici, laterale, având aspectul unei catedrale. Arhitectul a îmbinat armonios stilul Romanic, Bizantin și Oriental, reușind să redea în miniatură o adevărată „Sfânta Sofia”(citat de pe blogul „tilecus . blogspot.com”) Viața acestui om care a propovăduit iubirea și care a înțeles progresul și deschiderea a fost curmată brusc. Într-o zi de august 1940, preotul Vasile Chirilă a fost sechestrat de niște vlăjgani și bătut crunt. I-au fost smulse părți din barba sa. În semn de dispreț, el a fost adus cu o căruță și aruncat în fața casei sale, unde a murit în momentele următoare. Vasile Chirilă a murit ca martir. Veturia Malița, fiica preotului, a păstrat o viață ceasul de buzunar pe care tatăl său îl avea asupra sa în momentul linșajului. Ceasul a fost donat de familia Mircea Malița bisericii din Tilecuș. Acest ceas aduce mărturia violenței cu care a fost bătut preotul Vasile Chirilă. Atunci, timpul s-a oprit pentru acest om cu sufletul deschis, dar și pentru o Românie întreagă. Domneau legionarii și se anunța intrarea hortiștilor în Ardeal…
Invitatul lui Radu Dobrițoiu la „Subiectul săptămânii” este profesorul universitar Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre, aflat la Zagreb, unde a participat la o conferință dedicată schimbărilor strategice în Europa, cu accent pe dezvoltările din sud-estul Europei, inclusiv războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina.
Prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre, în dialog cu Rafael Udriste, pentru TVR Cultural, emisiunea „Omul și Timpul”.
Prof. Dan Dungaciu participă, la invitația RACVIAC-Centre for Security Cooperation, la „Conference on Security Challenges for Europe – Strategic Shifts”, Zagreb, Croatia.
Prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre în dialog cu jurnalista Nelly Sambris în cadrul emisiunii “Realitatea românească”.
“Nu cred că e așa de simplu. În 2001, când PCRM a venit la guvernare cu o majoritate de 51%, după redistribuire a obținut majoritatea constituțională, iar Moldova a trăit o perioadă în care un partid comunist a deținut majoritatea. Ce am câștigat din asta? Nimic. În 2021, concesia făcută Rusiei pentru a nu-și retrage trupele din Transnistria s-a bazat pe aceeași percepție”
Un prânz de lucru și o discuție plină de miez cu delegația KIDA – Korea Institute for Defense Analyses, condusă de Președintele KIDA, LTG (Ret.) Kim Jung Soo, despre „epoca Trump”, invazia rusă din Ucraina, China, Pacific, Coreea de Sud și România.
