“În timpul mandatului lui Donald Trump, 4 ani, e foarte puţin probabil că ruşii să atace din nou, cel puţin cât discută Trump cu Putin. România trebuie să-şi gândească viitorul pe următorii patru ani. România are cea mai mare provocare de securitate în faţa ei de la căderea comunismului, asta va fi sarcina generaţiei politice de astăzi”, a declarat prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre.
Cum este privită România, de SUA, după ce Klaus Iohannis și-a dat demisia din funcția de președinte? Care vor fi efectele în plan extern? Când ar putea veni președintele Donald Trump sau vicepreședintele JD Vance în România? Prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre, a vorbit pentru Ziare.com, în cadrul unui interviu, despre cele mai mari provocări ale țării noastre, în actualul context internațional.
”Dialog pentru România” este o inițiativă lansată sub egida programului „Citizen Diplomacy”, derulat de Diplomacy360, asociație non-guvernamentală al cărei președinte este Valentin Preda, fondator al Bursei Române de Afaceri și fost președinte al Asociației Naționale a Brokerilor de Afaceri din România.
În ce privește proiectul ”Dialog pentru România”, printre inițiatori se numără și Dan Dungaciu, profesor universitar al Facultății de Sociologie din cadrul Universității din București și președinte al Fundației Universitare a Mării Negre din România – FUMN, cu experiență în problemele de stat gestionate la nivel înalt, în țară și în străinătate. Este un om a cărui viziune, exprimată public în repetate rânduri și percepută uneori în moduri divergente, o plasez mai degrabă în registrul realismului politic, având în vedere că, de pildă, a pledat adesea pentru o poziție ponderată în raport cu polii de putere la nivel mondial, pe de o parte zona BCRIS, coagulată de Rusia și China, iar pe de altă parte, zona euro-atlantică, coordonată de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană, zonă din care și România face parte.
Prin luările sale recente de poziție, Dan Dungaciu intervine în contextul actual intern și pune în dezbatere modul corect în care ar trebui gestionată situația, prin raportare la dezideratele esențiale ale țării, aceleași care au fost cerute și de mediul de afaceri: stabilitate și predictibilitate din partea puterii de stat. Afirmații precum ”identitatea națională românească are ceva de anunțat acestei lumi” sau „patriotismul asigură societății țesutul de la care orice proiect național este posibil” sunt idei juste, cât timp nu sunt confiscate de personaje debile și nu rămân fraze goale dacă punerea lor în aplicare se face în tipare raționale, prin politici publice formulate ținându-se cont de efectele lor asupra țării și cetățenilor ei.
Pe 20 ianuarie 2025, Președintele Donald Trump a semnat ordinul de retragere din Acordul de la Paris privind clima, inclusiv o scrisoare către ONU în care explică decizia. El a anunțat, de asemenea, o „urgență energetică națională” pentru a modifica, chiar inversa, multe dintre reglementările de mediu din era Biden. Donald Trump a calificat acordul de la Paris o „falsă” în timpul unui discurs la Capital One Arena din Washington, DC, după depunerea jurământului: “We will drill, baby, drill!”, a spus în discursul său inaugural.
Sâmbătă, 01.02.2025, prof. Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre, a discutat la Check Media cu jurnalistul Răzvan Munteanu despre suveranism versus patriotism, cum ne apărăm adevaratele valori.
În materialul de astăzi din proiectul „China la zi” vă prezentăm traducerea din limba chineză a articolului intitulat „Trump 2.0” reprezintă atât o provocare cât și o oportunitate pentru relațiile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană,care reprezintă o analiză detaliată a relațiilor dintre cele două părți.De asemenea, materialul subliniază, importanța colaborării între cele două mari puteri pentru a aborda provocările globale și a consolida încrederea și stabilitatea pe termen lung în relațiile China-UE.
Profesorul Dan Dungaciu, președintele FUMN – Fundația Universitară a Mării Negre, a participat la dezbaterea găzduită de Fundația Titulescu: Decalogul de la Helsinki: Între principii, obiective și sfidări actuale. 50 de ani de la semnarea Actului Final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa.
