Loading....

Redirecţionează 2% din impozitul pe venit pentru FUMN. Termenul limită pentru trimiterea declarației la ANAF este 30 iunie

Redirecţionarea unui procent din impozitul pe venit este o formă importantă de sprijin pentru noi. Am contat pe ei și în anii trecuți, când ați redirecționat 2% din impozitul de venit către FUMN.

Cu acești bani am putut asigura o parte din cofinațarea de care am avut nevoie pentru a derula proiecte de cercetare.

Persoanele care vor să redirecţioneze sume din impozitul pe venit aferent anului 2019 către ONG-uri şi alte entităţi nonprofit sau unităţi de cult pot să depună formularele cu datele entităţilor/unităţilor de cult alese până la data de 30 iunie 2020, noul termen stabilit şi pentru depunerea declaraţiei unice, a anunţat Ministerul de Finanţe.

Redirecţionarea nu vă costă nimic. Dacă nu alegeți să redirecţionați cei 2%, aceşti bani se duc la bugetul statului.

Procedura este extrem de simplă. Iată paşii care trebuie parcurşi:

1. Descărcați aici formularul gata completat cu datele Fundației.

2. Completați formularul cu datele dumneavoastră şi semnați. Datele Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” sunt deja completate.

3. Trimite-ți formularul printat, completat şi semnat la Administraţia Financiară la care sunteți arondat.

– Puteţi depune personal formularul la sediul Administraţiei Fiscale. Vedeți aici lista sediilor

Fundația Universitară a Mării Negre este o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit, ce are ca principale preocupări promovarea şi o mai bună înţelegere şi cercetare a economiei, societăţii, educaţiei şi guvernanţei regiunii Mării Negre, poziţionarea acesteia faţă de restul lumii, precum şi dezvoltarea modalităţilor de promovare a intereselor regiunii la nivel internaţional.

Vă mulţumim!

Domnul Limbii Române, Vlad Pohilă, a trecut la cele veșnice

Fundația Universitară a Mării Negre își exprimă tristețea nemărginită pentru trecerea fulgerătoare la cele veșnice a unuia dintre cei mai mari iubitori și promotori de limbă română ai neamului românesc.

Vlad Pohilă a fost acea spiță de basarabean care a ținut pe umerii săi, cu modestie fantastică, proiectul românismului dincolo de Prut. Când îl cunoșteai, nu puteai decât să te îndrăgostești încă odată de limba română, și să admiri spiritul basarabean care a putut să plămădească asemenea personaje.

Exista ceva juvenil în entuziasmul său, ca în orice proiect de anvergură, deborda uneori de un entuziasm unic, greu accesibil și imposibil de livrat unei judecăți reci, exclusiv-raționalistă, un entuziasm și o fervoare ce-ți proiectează gândul la generozitatea jertfelnică a ziditorilor-întemeietori. Un „mesianic pozitiv”, cum ar fi spus George Călinescu, Vlad Pohilă a fost mereu animat de dorința de a face, a construi, a educa, a promova, a româniza: a scris cărți, a tradus, a predat, a vorbit, a construit publicații.

Când l-am întâlnit prima dată, gândul mi-a fugit la românii care, animați de aceeași fervoare, au trecut Prutul în Basarabia după Marea Unire de la 1918, mânați de dorința de a duce geniul latinității și al limbii române unei populații care a fost privată, prea mult, de accesul la ele.

Mii și mii de basarabeni au învățat alfabetul latin de a Vlad Pohilă, alte zeci de mii l-au citit, ascultat, urmărit la emisiuni. A fost neobosit, mereu la datorie, mereu prezent, mereu cu umărul pregătit să susțină temelia limbii române și a românismului dincolo de Prut. Ceea ce el și generația lui au început cu memorabilul ziar Glasul nu s-a încheiat așa cum mulți dintre ei sperau. Treptat, optimismul de la începuturi a făcut loc unei dezamăgiri înfuriate. Limba română nu a ajuns stăpână în Basarabia așa cum oameni ca el și-ar fi dorit….

Ceea ce rămâne de la Vlad Pohilă nu este un proiect împlinit, ci un șantier nefinalizat, mereu în lucrare. Oameni ca el au făcut posibil miracolul basarabean. Oameni ca el au ținut flacăra românismului sus, chiar dacă nu au fost, de fiecare dată, în prim-plan. E rândul generațiilor pe care le-au educat, învățat și îndrumat, direct sau indirect, să ducă mai departe ce a început el, Domnul Limbii Române, și generația pe care a ilustrat-o.

Nu îl poți omagia mai bine pe Vlad Pohilă decât să îi duci mai departe proiectul său, neclintit, de minte și de suflet.

Dumnezeu să te odihnească, Domnule Vlad Pohilă!

București, 16 mai 2020

Dan Dungaciu

Președinte FUMN

Back To Top