Raport FUMN despre unirea Rep. Moldova cu România

Iulia Modiga | Info Prut| 30.05.2016

Tema unirii Republicii Moldova cu România trebuie pusă în dezbatere publică și gestionată prin intermediul politicilor, deoarece „decalajul dintre cele două state riscă să se aprofundeze”, se arată într-un raport al Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

„Până acum, există două inițiative care figurează în spațiul public privind salvarea pentru a nu știu a câta oară a R. Moldova din pragul unui colaps. Lipsa unei asumări naționale a clasei politice de la București produce și ea efectele sale”, scriu experţii FUMN în raportul intitulat „Sondajele de opinie din R. Moldova şi România despre unire”.

Una dintre iniţiative, pusă la zid de presa rusofilă de la Chişinău şi din Moscova, se numeşte „Republica Moldova – prioritate a politicii României”, lansată de către senatorul Viorel Badea și profesorul Radu Carp, co-președinte în Comisia de politică externă a PNL.

„Ideea realizării unui asemenea document vine ca urmare a dorinței unui grup de politicieni și specialiști în relații internaționale de a trece de la o politică de partid referitor la chestiunea basarabeană, la o politică de stat. Un document constituit din câteva capitole ce conțin măsuri concrete care urmează a fi aplicate pentru dezvoltarea domeniilor cu privire la identitatea națională, integrare europeană, educație, cercetare, religie, cetățenie, mass-media, economie”, notează experţii în document.

O altă iniţiativă strategică trecută în revistă este „Fondul Moldova – podul de investiții peste Prut”, proiectul geostrategului Dan Dungaciu, directorul FUMN, şi al expertului în economie al aceleiaşi fundaţii Petrişor Peiu, care „supun dezbaterii oferte interesante pentru investitorii din România”. Ideea de bază a „Fondului Moldova” este aceea că România e singura țară care „poate efectiv sprijini strategic R. Moldova prin intermediul investițiilor și a infuziei de capital, în vederea reușitei demersului de occidentalizare a acelui spațiu”.

„În ceea ce privește schimbările politice din cele două state, asistăm și la o sincronizare electorală pe un interval de timp de 3 ani,82 iar anii 2018 și 2019 devin cruciali în condițiile în care în 2018 R. Moldova va alege un alt legislativ, iar în următorul an România va prelua președinția Consiliului UE. Este și motivul principal pentru care guvernul de la Chișinău intenționează să depună concomitent și cererea de aderare la UE, sperând la o puternică susținere din partea oficialilor români”, se mai arată în raportul FUMN.

Specialiştii susţin că un prim pas „în întâmpinarea demersurilor Chișinăului l-ar constitui realizarea unui «Acord de la Snagov» pentru R. Moldova”. Cu alte cuvinte, „obținerea unui consens politic din partea tuturor partidelor importante din România pe relația cu statul vecin, avându-i ca principali inițiatori ai acestui «dialog» instituții precum Academia Română și Administrația Prezidențială”.

„Desigur că un astfel de consens ar trebui să includă și alte paliere, precum consensul societal (la nivelul populației), consens între principalele instituții guvernamentale (Președinție, Guvern, Parlament etc.) și instituționalizarea proiectului sub forma unei construcții instituționale coerente (dincolo de culorile partidelor aflate la guvernare)”, subliniază experţii FUMN.