Provocări la adresa relației transatlantice

Provocările actuale la adresa relaţiei transatlantice pot fi analizate prin cunoscutul “Model de frontieră”. Una din aceste provocări este reprezentatăde evenimentele desfăşurării crizei din Ucraina, utilizarea modelului dovedindu-se un instrument pertinent al distincţiei care trebuie făcută între politica “mutării frontierei” integrării euroatlantice şi stabilirea de noi graniţe prin procesul efectiv de extindere a respectivei integrări. Acelaşi model ne ajută să înţelegem în ce măsură geografia simbolică (apartenenţa culturală) poate deveni geografie reală, dar întotdeauna cu asumarea unor consecinţe. Acestea din urmă este recomandabil să fie privite în termeni de oportunitate în proiectarea intereselor naţionale.

Criza din Ucraina este o serioasă provocare la politica UE de proximă vecinătate, mai ales când privim la modul în care “mutarea frontierei” modelului democratic spre est, în sens de împărtăşirea aceloraşi valori prin acordurile de asociere, a antagonizat un alt actor – Rusia – cu aceleaşi interese de “mutarea frontierei” influenţei sale spre vest, după căderea URSS. Orice formalizare a occidentalizării Ucrainei va determina o reacţie a Rusiei, dar va devoala în acelaşi timp, şi disensiuni în zona euroatlantică, cărora trebuie, ca stat membru UE şi NATO, să li se acorde atenţie şi soluţionare. Se remarcă, în fapt, lipsa unui sistem comun de abordare, fiind acceptate prea des soluţii la cazuri particulare, care pot fi preluate, ulterior, drept argumente pentru acţiuni ale unor actori influenţi care surprind pe ceilalţi.

Sursa: Institutul de Economie Mondială | 28.05.2014

img_8655

Amb. Sergiu Celac, Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Director științific IEM, Dr. Napoleon Pop