Preşedintele FUMN Dan Dungaciu în cadrul emisiunii „Biserica în Societate” (VIDEO)

Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu, a participat la emisiunea „Biserica în Societate” de la TRINITAS TV moderată de George Grigoriță (3 aprilie 2014).

Dan Dungaciu: „Există mai multe puncte de vedere referitor la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Este un lucru grav din punct de vedere internațional pentru că a clătinat încă o dată eșafodajul juridic al dreptului internațional, care nici el nu stătea foarte bine. Pentru că în dreptul internațional există prerogative legate de autodeterminare și una legată de inviolabilitatea frontierelor. Desigur că începând cu anii ʼ90 frontierele Europei s-au schimbat și cei care au folosit cel mai abitir această prerogativă a autodeterminării au fost germanii, și după ce aceștia s-au reunificat pe baza voinței populare, n-au putut să le refuze nici popoarelor din Iugoslavia. Or, Germania a fost prima care a recunoscut diverse popoare care s-au rupt de Iugoslavia, deși în cazul acesteia n-a existat acordul ambelor părți. Avem apoi ceea ce s-a întâmplat în Kosovo, când comunitatea internațională a recunoscut, în mare parte, noul stat. Rușii au dat o replică prin ceea ce s-a întâmplat în Georgia cu Abhazia și Osetia de Sud, iar Crimeea a nimerit în vâltoarea acestor dezbateri fiecare cu argumentele de rigoare. Cert însă e că ceea ce s-a întâmplat în Crimeea este o anexare din perspectiva Kievului. Ucraina acum nu și-a dat acordul, iar referendumul organizat în peninsulă este cel puțin dubios deoarece nu a fost pregătit din timp și s-a desfășurat cu trupe militare pe teren. Între noi fie vorba, nu vorbim de rezultatul în sine, ci de modul în care s-au organizat lucrurile și maniera în care această Crimee o să devină un precedent pentru alte regiuni din acest spațiu. A doua dimensiune care sporește gravitatea a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina se referă la neproliferarea armelor nucleare. Din acest moment va fi foarte greu să spui unui stat precum Turcia sau Iranul să renunțe la arma atomică mizând pe ideea ʼnoi îți asigurăm securitatea dacă renunți la un asemenea instrument de presiune internaționalăʼ. După Memorandumul din 1994 de la Budapesta, când Ucraina a cedat arma nucleară în schimbul protecției teritoriale, neproliferarea a intrat în criză. În al treilea rând este o criză care ține de modul în care se extinde Uniunea Europeană în această zonă. Uniunea Europeană a fost prezentă pe Maidan și a semnat un Acord cu Ianukovici oferind în schimb unele garanții. Deci UE ar trebui să-și regleze un pic și capacitățile de intervenție în politica externă pentru că riscă să-și reducă din rata credibilității. Acordul de pe Maidan, la care au participat reprezentanți ai Germaniei, Franței, Poloniei și chiar delegați ruși împreună cu președintele Ianukovici și reprezentanții partidelor de pe Maidan, s-a terminat așa cum s-a terminat. Și aș mai adăuga dimensiunea religioasă a acestei chestiuni, pentru că ceea ce are loc acum în Ucraina, are loc în ceea ce rușii numesc lumea rusă, spațiul canonic rusesc sau Sfânta Rusie. Deci, este vorba de spațiul ortodox rus”.

Urmăriți înregistrarea integrală a emisiunii AICI.