Directorul științific al Fundației Universitare a Mării Negre, Darie Cristea, despre influenţa alegerilor prezidenţiale asupra încrederii românilor în instituţii (VIDEO)

Adevărul LIVE | 11.12.2014

Alegerile prezidenţiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituţii, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluţii sau involuţii semnificative comparativ cu măsurătoarea INSCOP Research din luna octombrie: preşedinţia cunoaşte o creştere spectaculoasă, în vreme ce Biserica îşi continuă trendul descendent. Sociologul Darie Cristea a fost la Adevărul Live, pentru a analiza impactul alegerilor prezidenţiale asupra percepţiei publice a instituţiilor statului.

Sociologul Darie Cristea, despre influenţa alegerilor prezidenţiale asupra încrederii românilor în instituţii  
  • Alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituții, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluții sau involuții semnificative comparativ cu măsurătoarea din luna octombrie.

INSTITUŢII POLITICE

  • În cazul instituţiilor politice apar câteva modificări faţă de tendinţele anterioare, pe fondul încheierii şi începerii unui nou ciclu politic marcat de alegerile prezidenţiale din noiembrie. Curtea Constituţională continuă tendinţa de creştere începută în octombrie şi ajunge la o cotă de 36,4% încredere multă şi foarte multă, faţă de 33,5% în octombrie (procentele sunt calculate ca de obicei, fără non-răspunsuri). Încrederea în primării (37,9% faţă de 42,7% în octombrie) şi consilii judeţene (26% faţă de 29,7%) suferă o mică prăbuşire explicabilă probabil prin faptul că o serie de reprezentanţi ai celor două tipuri de instituţii au apărut în media în ultima vreme asociaţi cu cazuri de corupţie. În acelaşi timp, ultimele luni au avut în centru mai degrabă instituţia prezidenţială aşa că nu prea au existat oportunităţi pentru primării şi consilii judeţene de a atrage atenţia într-o manieră pozitivă.
  • Partidele rămân cele mai lipsite de încredere instituţii politice (12%, de la 10,9% în octombrie) cu o evoluţie relativ constantă pe durata întregului an. În mod surprinzător, încrederea în parlament înregistrează o creştere – 19,7% faţă de 16,8% în octombrie. Datele fiind culese imediat după alegeri, e posibil ca Parlamentul să fi impresionat pozitiv publicul prin voturile date pentru suspendarea imunităţii unor membri ai săi anchetaţi în cazuri de corupţie, în săptămâna de după turul doi.
  • Preşedinţia este instituţia care beneficiază de o creştere uriaşă, de la 17,8% la 43,9% încredere multă şi foarte multă (din totalul populaței fără non-răspunsuri). Faptul este absolut normal având în vedere investiţia de încredere pe care publicul o face în câştigătorul alegerilor, aflat şi la prima prezenţă atât în postura de candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, cât şi în cea de preşedinte. Preşedinţia este echivalată de cei mai mulţi respondenţi cu persoana preşedintelui, neerodată în raport cu funcţia în acest caz.
  • Guvernul îşi continuă tendinţa de erodare uşoară, dar de lungă durată a încrederii (25,5% faţă de 27% în octombrie), firească în condițiile în care ne aflăm deja la jumătatea ciclului normal de 4 ani dintre alegerile parlamentare.

sondaj-Darie-Cristea-incredere-la-romani

INSTITUŢII EXECUTIVE

  • Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 76,1% (faţă de 69,2% în octombrie), Jandarmeria 65,3% (față de 60,3% în octombrie), DNA 55,8% (față de 48,3% în octombrie), SRI 52,6% (faţă de 48,2%), Poliţia 51,4% (faţă de 47% în octombrie), BNR 51,3% (faţă de 49,6% în octombrie), SIE 46,8% (faţă de 45,9%), Agenția de Integritate (ANI) 39,2% (37% în octombrie 2014).
  • Toate instituţiile din listă au înregistrat creşteri faţă de măsurătoarea anterioară. Schimbările sunt consecinţa percepţiei publice că în ultima vreme justiţia a fost foarte activă – cele mai semnificative creşteri de încredere sunt legate de instituţiile cu atribuţii de un fel sau altul în domeniul anticorupţiei sau cele tangente acestora: DNA, SRI, Poliţie, ANI.
  • Armata şi Jandarmeria beneficiază, de asemenea, de creşteri semnificative de încredere. În cazul Armatei, remarcăm un record absolut, depășirea în premieră și într-o marjă foarte mare a pragului de 70% cu 76,1% încredere multă și foarte multă.

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

  • Topul încrederii în instituţiile sociale sau private rămâne dominat în continuare de Biserică cu 60,6% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), în scădere faţă de 62,4% în octombrie.
  • Biserica este urmată de Universităţi cu 43,8% faţă de 40,3% în octombrie 2014, presă 32,5% (faţă de 37,4% în octombrie), organizaţiile societăţii civile 28,6% (faţă de 27,4%), Patronate 21,8% (faţă de 20% în octombrie 2014), Sindicate 18,7% (faţă de 22,4% în octombrie) şi Bănci, 17% (faţă de 18,7% în octombrie). Ierarhia nu este schimbată semnificativ față de măsurătoarea anterioară.

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

  • Ierarhia este următoarea: UE – 56,6% (48,8% în octombrie), NATO – 54,6% (51,7% în octombrie), ONU – 51,6% (49,2% în octombrie), Comisia Europeană – 50,8% (45,2% în octombrie), Parlamentul European – 50,8% (45,1% în octombrie), Banca Mondială – 39,8% (36,1% în octombrie), FMI – 30% (28,7% în octombrie).
  • Schimbarea semnificativă faţă de măsurătoarea din octombrie ţine de trecerea UE de pe locul 3 pe locul 1 în ierarhie, cu o creștere record de aproape opt procente față de măsurătoarea din octombrie. Totodată, de remarcat sunt creşterile semnificative ale cotelor de încredere în Comisia Europeană şi Parlamentul European. Ca observaţie generală, toate instituţiile din listă şi-au continuat creşterea constantă în încredere pe care au avut-o pe tot parcursul anului.

Descarcă raportul INSCOP-Research de AICI.