Dezvăluirile „umbrei” lui CEAUŞESCU: Sergiu Celac despre „OPERAŢIUNEA CAISA” care a ajuns la PORCI VIDEO

Interviu publicat pe România TV | 05.04.2014

Ca translator oficial al lui Nicolae Ceauşescu, Sergiu Celac nu putea fi altfel, decât un fel de „umbră” a lui Nicolae Ceauşescu în cadrul celor mai secrete tratative. De asemenea, era dator să păstreze o discreţie profesională absolută. După Revoluţie, Celac a devenit ministru de Externe şi ambasador. Acum a povestit despre.


Sergiu Celac a făcut în exclusivitate pentru România TV dezvăluiri despre ceea ce trebuia să fie un uriaş export de caise în Germania, care ar mai fi redresat datoria României, ţara noastră urmând să încaseze valută pe marfa exportată. Episodul este totodată şi un instantaneu unic al absurdului economiei centralizate. Este vorba despre „OPERAȚIUNEA CAISA”, despre care nu s-a vorbit nimic până acum.

„S-a făcut că pe la începutul anilor 70, să fie o eflorescență a caișilor în diferite zone pomicole din România cum nu mai fusese de multe decenii. Academia de Ştiințe agricole a sesizat organele de partid din vremea respectivă și, din aproape în aproape, au ajuns până la conducerea supremă de partid și de stat care a dispus constituirea unui comandament… al caisei, care să urmărească” tot procesul, a relatat Celac.

327_002„S-au scuturat florile, au apărut caisele (…) se anunța o recoltă fantastică”, a mai spus fostul translator al lui Ceauşescu. „Perspectivele unei recolte copleștioare de caise râvnite de Occident, nu puteau să fie decât roze. În momentul în care au început să se formeze fructele, s-au întreprins primele măsuri de valorificare. anume. Cea mai rentabilă era să se vândă ca fructe proaspete în Europa occidentală, în special în Germania unde exista o cerere mare și un preț foarte bun”, a dezvăluit Celac.

Fostul translator a povestit apoi cum au fost comandate la Cooperația Meșteșugărească lădițe stas, de fag, cerute de beneficiarul extern, iar în Germania, s-au comandat etichete de plastic cu tricolorul pe ele, ca să se lipească pe fiecare fruct, precum şi bucățele de lemn cu găuri ca să calibreze pe dimensiuni caisele. S-au eliberat şi rampe pe calea ferată şi s-au comandat camioane frigorifice care să aducă de la fermă la căile ferate.

După ce s-au încheiat şi contractele de livrare, urma ca în cel mult trei săptămâni, marfa să fie livrată beneficiarului. Au venit și specialiștii din Germania să verifice şi au fost mulţumiţi. Dar, ghinion!Între timp, s-au reluat şi livrările de minereu de fier de la zăcămintele din Krivoi Rog, din Uniunea Sovietică, acum încă în Ucraina, pentru că altfel înghețau furnalele de la Reșița și Hunedoara și asta e o pierdere de miliarde, iar liniile de transport ale acestora s-au intersectat cu cele ale trenurilor pregătite să ducă caisele în Germania.

nysnDe la export, la porci

Acest lucru a întârziat mult transporturile de caise, care au început să se altereze până când s-au eliberat liniile ferate de transport al minereurilor din Ucraina. Faţă de acestă situaţie, s-a reunit un comandament special, fiind caz de forţă majoră, care a informat conducerea de partid şi de stat de situaţia creată. După deliberări, s-a ajuns la concluzia ca fructele nu mai puteau fi vândute proaspete, ci să se livreze ceea ce ca „pulpă de fructe”, pentru sucuri sau dulceţuri sau alte preparate.

Apoi, a început „Coșmarul Caiselor”, când „fiecare tentativă de a mai slava ceva din acestă pleașcă picată din cerul acelei primăveri s-a sfârșit, din rău, în și mai rău…Pe scurt, pulpa de fructe nu a fost acceptată de parteneri, din cauza normelor lor care interziceau utilizarea conservanților.…Miile de tone de caise se fleșcăiseră între timp, uitate pe linii moarte de cale ferată, sub dogoarea soarelui și a asaltului muștelor pofticioase… În dorința disperată de a scoate, totuși, măcar mărunțiș din această recoltă istorică, s-a încercat transformarea întregii cantități în gem destinat tot exportului. Drept urmare s-a direcționat întreaga cantitate de caise spre fabricile de conserve de legume și fructe„, a povestit Celac.

Dar ghinionul a continuat, din cauza unei legi adoptată cu un an înainte, privind interzicerea folosirii zahărului în industria alimentară. Era voie de folosit numai melasă, dar beneficiarul nu voia gem cu melasă, ci cu zahăr.

Contractul de livrare nu a mai putut fi respectat, iar România a avut din nou de pierdut. „Și atunci, ca să se salveze totuși ceva, să nu fie dintr-o recoltă extraordinară să nu fie pierdere netă (…) că începuse să intre în fermentație, să facă pălincă de caisă, foarte prețuită în Ungaria și Austria. Dar și această variantă a căzut rapid, din cauza costurilor mari”, a dezvăluit Celac.

Deznodământul „Operaţiunii Caisa” s-a petrecut în apropiere de Brăila, unde fructele au ajuns fermentate. Tot ce mai rămsese, a fost dat la porci. Cei 12.000 de porci de la marea crescătorie de lângă Brăila au consumat cu nesaţ borhotul amestecat cu nutreţuri. „Dar, după două-trei zile au început să se umfle, să pârțâie, au pârțâit ce au pârțâit până au decedat … Și așa au murit vreo 6.000 de porci”, a mai spus Celac.

Oricum, „Operațiunea Caisa” rămâne emblematică pentru viziunea cu care „Marele Arhitect” vedea țara. O țară în care Cooperativa Munca în Zadar era unicul angajator…”, a conchis fostul translator al lui Nicolae Ceauşescu.

După Revoluţie, Celac a devenit ministru de Externe şi ambasador.