Darie Cristea: Criza ucraineană din perspectiva sociologică

Darie Cristea, Director științific al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), a prezentat în emisiunea Adevărul Live, motivaţiile sociale care au stat la baza crizei ucrainene și scenarii pentru Crimeea.

Urmărește înregistrarea integrală a emisiunii AICI.

Darie Cristea, FUMN, a prezentat în cadrul emisiunii Adevărul Live motivaţiile sociale care stau la baza crizei ucrainene şi posibilele moduri în care populaţia din Crimeea va acţiona în următoarea perioadă.

Cristia Unteanu: Ce vor oamenii din Crimeea?

Trebuie să încercăm să stabilim cine sunt acei oameni. Ucraina este o ţară ciudată: compusă din segmente etnice şi religioase şi care nu are o istorie cotidiană îndelungată. Aproape toate momentele în care Ucraina a fost independentă au fost legate de momente tensionate ale istoriei.

Darie Cristea: A cui este Crimeea – este o discuţie penibilă. Faptul că această situaţie din Crimeea a stat în adormire timp de 15 de ani nu înseamnă că nu mai există. S-a uitat de problemă atunci când Ucraina a renunţat la armamentul nuclear. Cum se raportează populaţia la evoluţia militară/politică? E o dificultate majoră atunci când se încearcă un sondaj de opinie privind Ucraina. Orice sondaj presupune un timp îndelungat.

Cristian Unteanu: Ce înseamnă şi va putea însemna un dublu precedent Kosovo şi Crimeea, din punctul de vedere al statutui naţional etnic?

Din multe puncte de vedere, chiar situaţia din Crimeea se leagă de o situaţie general-europeană privind renegocierea rolului minorităţilor în diferite state. Primul punct s-a pus atunci când a avut loc criza din Kosovo, deranjând sud-estul Europei şi care a fost o nemulţumire profundă pentru România, pentru că se considera că nu poţi să legitimezi autonomia unui popor care întâmplător este locuit de o minoritate, lucru pe care europenii nu l-au recunoscut imediat. După care s-a aplatizat conflictul de acolo, deşi în interiorul provinciei nu a fost asigurată nici liniştea, nici dezvoltare. Eu asemăn situaţia din Crimeea şi din Ucraina nu atât cu apocalipticile perioade din Primul, al Doilea Război Mondial, ci mai degrabă cu multiplele crize, multele dintre ele duse aproape de extrem, care au pus faţă în faţă SUA şi Rusia, în timpul Războiului Rece.

La nivelul celor două mari forţe opozabile (UE/Rusia) aveţi o imagine asupra unui răspuns pentru faţă de opinia publică?

Au existat, spre finalul protestelor de pe Euromaidan, nişte sondaje în Rusia care au demonstrat că în ţară nu există o eventuală susţinere a unui război cu Ucraina. Aceste sondaje arătau opţiunea majoritară a cetăţenilor ruşi.

De ce reapare naţionalismul dur şi foarte clar definit, care a mai apărut în europa (când se spărgeau imperiile)?

Care este explicaţia sociologului pentru răbufnirea de naţionalisme severe? Vorbim de problema Stat vs Societate. Orice sistem politic a încercat să găsească un punct comun între stat şi locuitorul de rând. Pe măsură ce instituţiile internaţionale sunt mai deschise pentru a acorda vize, se creează tot mai multe enclave, unde oamenii pot supravieţui. Mai este şi legitimitatea. Cine oferă legitimitate? Mersul politic a fost oarecum descentralizat. Nu avea cum să nu se suprapună peste majoritate.

Citeste mai mult: adev.ro/n2bh7n