Dan Dungaciu: „UE are atâta forţă în Republica Moldova câtă vrea Republica Moldova”

De Ilie Onceanu | Adevărul Moldova | 16.10.2015

Evenimentele care au loc acum în Republica Moldova sunt nişte procese fireşti care trebuiau să aibă loc mai înainte şi sub altă formă, este de părere peşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) profesorul universitar Dan Dungaciu. Acesta a acordat un interviu ziarului Adevărul Moldova în cadrul primei şcoli a jurnaliştilor de politică externă pe care FUMN o organizează zilele acestea la Chişinău.

Cum apreciaţi actuala situaţie politică din Republica Moldova şi cum vedeţi echilibrul actual dintre partide?

Am să încep cu o referire la ceea ce s-a întâmplat astăzi (ieri – n.r.) în Parlamentul de la Chişinău, adică faptul că s-a cerut ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vlad Filat. Cred că momentul care se petrece în politica din Republica Moldova în acest moment este unul dramatic. Pe de altă parte, însă, eu vin de la Bucureşti şi pot să vă spun că noi am trecut prin astfel de momente. Sigur că toate lucrurile care s-au întâmplat la Bucureşti, din această perspectivă, au părut dramatice. Ce s-a întâmplat cu fostul premier Adrian Năstase a fost dramatic la început. Ce s-a întâmplat cu nenumăraţi oficiali din România atunci când au ajuns în vizorul instituţiilor de resort, la început a avut o notă de senzaţional şi a fost dramatic. Până la urmă a ajuns, cum s-ar spune, în relativa obişnuinţă a vieţii publice din România ca oamenii politici într-un fel sau altul să dea socoteală pentru faptele lor. Până la urmă ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova este normalitatea, nu este starea excepţională. Este normal ca oamenii politică să dea socoteală pentru faptele lor. Sigur că este ideal ca oamenii politici să dea socoteală pentru faptele lor, indiferent de partidul politic din care fac parte, pentru că o depolitizare a actului de justiţie nu începe în momentul în care doar unii dau socoteala pentru faptele lor şi alţii nu. Dar, repet, ce văd acum în Republica Moldova trebuie să fie punctul de plecare a unei, nu neapărat curăţiri a clasei politice, dar a unei intrări în normalitate a Republicii Moldova, aşa cum s-a petrecut în România.

În ceea ce priveşte echilibrul din Parlament, cum vedeţi situaţia de acolo? Mai rezistă alianţa proeuropeană?

E foarte interesant cum se va reseta alianţa de guvernare de aici înainte, dacă va fi o resetare. E foarte important de văzut de aici înainte cum va reacţiona Partidul Liberal Democrat ca urmare a acestei solicitări de ridicare a imunităţii a domnului Vlad Filat, pentru ca AIE să funcţioneze. Nu mă tem, neapărat, că se vor declanşa alegeri anticipate pentru că sunt foarte mulţi în Parlamentul Republicii Moldova care nu vor aşa ceva. Cred că în acest moment Partidul Comuniştilor ar face tot ce e posibil omeneşte ca să evite alegeri anticipate pe un motiv foarte simplu – PCRM ar putea să nu treacă pragul. Şi Partidul Comuniştilor va ajunge să voteze chiar împotriva naturii sale pe proiecte de lege sau inclusiv pe alegerea preşedintelui Republicii Moldova tocmai ca să nu se afle în afara Parlamentului în urma alegerilor anticipate. Deci, nu asta mă îngrijorează pe mine în acest moment. Important este să vedem cum va reacţiona PLDM ca urmare a solicitării făcute de Procurorul General pentru ridicarea imunităţii preşedintelui partidului.

Referitor la protestele care au loc în ultima perioadă, cum vedeţi aceste proteste? Cum vedeţi Platforma Demnitate şi Adevăr şi formele de proteste ale socialiştilor şi Usatîi?

Forţa platformei DA nu stă în platforma DA. Forţa ei stă în faptul că ea reprezintă un curent de opinie care nu e neapărat în stradă. Oamenii, societatea Republicii Moldova, gândeşte la fel precum platforma, chiar dacă nu este în stradă. Că această parte a societăţii nu se simte neapărat reprezentată de platforma DA, e o altă discuţie, dar ea e nemulţumită. Deci, chiar dacă Platforma DA se întoarce înapoi în casă, adică pleacă din stradă, nemulţumirea rămâne. Nemulţumirea-i profundă. Gestul din Parlament este o tentativă a Alianţei de Integrare Europeană de a da răspuns mulţimii, adică răspunsul pe care mulţimea îl aşteaptă este ”avem nevoie de vinovaţi”. Este imoral şi profund stupid, dacă mă întrebaţi pe mine, să fii tu alianţă proeuropeană, să dispară un miliard, să fii bănuită că eşti implicată în dispariţia lui, să nu ai nici un vinovat pentru dispariţia miliardului şi să ceri populaţiei să te susţină în continuare. Mai mult, să ceri ca să şi plătească acest miliard.

Cum vedeţi că a fost exploatat contextul de nemulţumire de către Partidul Socialiştilor şi cel al lui Usatîi? Ce puteţi spune referitor la formele lor de proteste, cum ar fi blocarea bulevardului Ştefan cel Mare?

Sunt forme de presiune care, în mod normal, dacă instituţiile din Republica Moldova funcţionau bine, n-ar fi trebui să existe. Deci, nu se poate ca oricine să facă orice în Republica Moldova. Dar este clar că este tot o formă de nemulţumire care încearcă să speculeze inclusiv forma de numulţumire mai profundă care este exprimată de platforma DA. Nu cred în acest moment că socialiştii şi Usatîi vor să dea jos puterea prin forţă. Nu i-ar ajuta nici pe ei şi mai ales pe patronii lor din Federaţia Rusă. Moscova n-are nevoie de o lovitură de forţă în Republica Moldova pentru că n-ar putea să o justifice partenerilor occidentali. După ce a făcut în Ucraina, Rusia nu vrea să fie acuzată de lovitură de stat în Republica Moldova, de aceasta nu vor face o lovitură de stat şi de asta n-au făcut-o. Dar asta nu înseamnă că nu-şi pune pe masa de şah pionii în aşa fel încât în caz de anticipate sau în caz de schimbare politică să nu fie pregătiţi să fructifice momentul. Asta este mişcarea lui Usatîi şi Dodon în acest moment. Este clar că, în acest moment, cei doi actori nu vor să piardă eventualul prilej pe care viaţa, evenimentele îl pot oferi lor, ca să ajungă la putere – Dodon să-şi întărească puterea în Parlament, Usatîi să intre în Parlament.

646x404-1

Cum credeţi, cât mai rezistăm în ceea ce priveşte situaţia economică generală de la noi? Ce soluţii credeţi că există la aceste probleme?

Din punctul meu de vedere, soluţiile împrumutului de bani fără consecinţe practice nu sunt o chestiune eficientă. Eu aş vrea să văd ca urmare a acestor împrumuturi şi sprijinului financiar pe care România le dă Republicii Moldova, investiţii limpezi, serioase gestionate de către România în Republica Moldova. Nu e vorba de o chestie egoistă, este vorba ca să ai investiţii din UE, în cazul acesta din România, în domeniul financiar, în domeniul bancar, în domeniul economic, în domeniul energetic. De ce? Pentru că ai o garanţie că entităţi economice sau financiare din UE vin aici. Astea ne trebuie nouă – regândirea modului de a face business în Republica Moldova şi asta nu pot s-o facă decât entităţi economice venite din spaţiul Uniunii Europene. Acesta este rolul României în acest moment. Deci, simpla oferire de bani este insuficientă. În altă ordine de idei, Banca Mondială, FMI pun nişte condiţii aproape draconice Republicii Moldova. E nevoie de clasă politică suficient de consolidată ca să le implementeze. Ridicarea preţului la energia termică în Chişinău sau liberalizarea preţului la energie va crea nişte nemulţumiri sociale enorme. Deci, clasa politică trebuie să-şi asume aceste chestiuni pentru că va fi greu de luptat cu nemulţumirea publică.

Câtă forţă mai are UE în Republica Moldova şi dacă mai poate fi implementat Acordul de Asociere cu elanul iniţial?

Uniunea Europeană are atâta forţă în Republica Moldova câtă vrea Republica Moldova, nici mai multă şi nici mai puţină. Acordul de Asociere este atât de important în Republica Moldova pe cât vrea guvernarea Republicii Moldova. Simplu!

Spuneţ-mi, vă rog, contextul în care aţi decis să organizaţi „Şcoala de jurnalişti de politică externă – 2015”. Ce impact vă aştepaţi să aibă în mass-media şi dacă un anumit mesaj trebuie să ajungă şi la politicieni?

Este o iniţiativă pe care am avut-o la FUMN, ţinând seama de faptul că în bordul fundaţiei se află extrem de mulţi oameni care au avut legătură cu politica externă şi diplomaţie – Liviu Bota, Sergiu Celac, fost ministru de Externe, Emil Hurezeanu care în acest moment se află la post în Germania, Teodor Meleşcanu care a fost şi dânsul ministru de Externe, domnul General Ionescu, şi dânsul implicat în acţiuni de politică externă şi diplomaţie. Deci, multe personaje şi importante care s-au strâns sub egida academicianului Mircea Maniţa, care a fost într-un fel şef de şcoală diplomatică în România. Astfel, ne-am gândit că experienţa acestor oameni merită să fie transmisă şi colegilor şi partenerilor noştri din Republica Moldova.   Am decis să începem cu jurnaliştii pentru că ei sunt până la urmă comunicatorii care transmit mai departe idei şi care configurează spaţiul public din Republica Moldova. Dacă această chestiune va ajunge sau nu la decidenţii politici din Republica Moldova, urmează să vedem, dar este foarte posibil ca mesajele pe care noi le transmitem prin intermediul jurnaliştilor care sunt prezenţi la această şcoală de pregătire să fie până la urmă auzite şi de politicienii de la Chişinău. Este un prim eveniment dintr-o serie pe care o gândim. Vrem ca această şcoală de instruire pentru jurnaliştii de politică externă să devină anuală şi sper că în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Românilor de Pretutindeni să reuşim să instituţionalizăm această întâlnire.   Ceea ce intenţionăm să facem într-o primă instanţă este să punem întrebările corecte. Dacă n-ai pus întrebările corecte, atunci nu vei obţine răspunsuri corecte în nici un fel. Noi vrem să punem aceste întrebări, chiar dacă unele dintre ele se pun destul de rar în Republica Moldova sau sunt într-un fel ocolite strategic şi nu apar pe agenda publică. Vrem să punem toate întrebările cu cărţile pe masă, fără incidenţă sau fără implicare politică. Noi nu reprezentăm nici o instituţie politică de la Bucureşti, reprezentăm doar societatea civilă, adică societatea academică care, întâmplător, spre binele acestei fundaţii, are în interior oameni care pot să spună lucruri cu sens despre politica externă.

Citește mai mult pe Adevărul.ro