Dan Dungaciu: „Fără o garanție de securitate, oricând ți se poate întâmpla orice în această regiune” (VIDEO)

Canal 2 | 1.11.2014

Invitat în cadrul emisiunii „Tema săptămânii” de la Canal 2, directorul Institului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a comentat despre alegerile care au avut loc în Ucraina și care sunt mizele viitoarelor alegeri din România și R. Moldova în ceea ce privește securitatea regională.

Declarații

Dan Dungaciu: Spre deosebire de România, unde orientarea politicii externe rămâne neschimbată indiferent cine câștigă alegerile, în R. Moldova și Ucraina acestea sunt în măsură să schimbe vectorul geopolitc. Cu alte cuvinte, indiferent cine va deveni Președintele României, aceasta va rămâne un stat-membru NATO, UE având, în același timp, un parteneriat strategic cu SUA.

În cazul Ucrainei, cred că Rusia va aplica același scenariu pe care l-a aplicat în această țară după Revoluția Oranj. Dacă vă aduceți aminte de parteneriatul dintre premierul Timoșenko și președintele Iușcenko care nu durase mai mult de 9 luni, Moscova a jucat atunci pe scenariul „omul păcii” și „omul războiului”. Strategii ruși deja au folosit sintagma de „om al războiului” în cazul lui Arseni Iațeniuk.

Dacă nu ai o componentă de securitate, oricând ți se poate întâmpla orice în această regiune. Problema e că în R. Moldova există o anumită voluptate de a se discuta la nivel macro despre geopolitică, urmărind, în același timp, ce i se va întâmpla Ucrainei. Însă nu se discută nimic despre ce ar trebui să facă R. Moldova pentru a-și garanta propria securitate.

moldova-ue

R. Moldova va fi o temă importantă pentru România deoarece UE trece acum printr-un soi de sfârșit al politicilor răsăritene, deoarece toate formatele de negociere pe zona estică nu prea au dat rezultate. Spre exemplu, în „Triunghiul de la Weimar”, în care au intrat Franța, Germania și Polonia, aceasta din urmă a fost scoasă de Germania de la orice negocieri pe Ucraina, și asta cu acordul tacit al Franței. Pe de altă parte, Grupul de la Vișegrad (V4), din care făceau cele patru state din spațiul Europei Centrale (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria). În momentul în care ai un stat precum Ungaria, care face un joc rusesc vădit, indecent chiar, și care a fost sancționat recent de Statele Unite, nu mai poți „exporta” democrația în statele vecine, ci trebuie să faci față putinismului lui Orban în interiorul grupului, iar asta înseamnă că nu mai poți funcționa.

Parteneriatul Estic (PaE) nu este nici el într-o formă foarte bună, pentru că dacă am lua toate statele din PaE cum arătau în 2009 și cum arată acestea astăzi, lucrurile nu prea s-au schimbat. Acum, singurul semn al succesului PaE a rămas ancorat în următoarele alegeri parlamentare din R. Moldova.

Alegerile din 30 noiembrie din R. Moldova nu mai au cum să schimbe în rău relațiile cu România, iar ceea ce ar trebui să facă acum Chișinăul e ca să instituționalizeze relația astfel încât aceasta să nu mai fie una personală. Ceea ce înseamnă că relațiile dintre cele două state nu ar mai trebui să depindă de simpatiile sau antipatiile unor politicieni.

Urmăriți înregistrarea integrală a emisiunii AICI.