Dan Dungaciu despre strategiile Rusiei în Siria, Ucraina și Republica Moldova (VIDEO)

Digi24 | 15.03.2016

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat pe neașteptate că Rusia își retrage cea mai mare parte a contingentului său din Siria, întrucât obiectivele care au stat în fața sa în cadrul campaniei aeriene în această țară au fost realizate. Decizia a luat prin surprindere foarte multă lume, iar reacțiile nu s-au lăsat așteptate.

Președintele Fundației Universitare a Mării Negre și directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Dan Dungaciu, a explicat în cadrul emisiunii „24 ÎNTR-O ORĂ” (minutul 35:00) , de la Digi24, evenimentele și calculele ce pot servi drept motive ale acestei retrageri.

Dan Dungaciu a vorbit despre strategiile Rusiei în Siria, Ucraina și Republica Moldova:

Cazul sirian și interesele strategice

Sigur că aici lucrurile nu le vom descifra noi până la capăt decât încercând să vedem ce se va întâmpla de aici înainte pentru că senzația pe care o avem dincolo de acest gest, Rusia ne-a obișnuit cu foarte multe surprize, ne-a obișnuit să facă agenda într-un mod din ce în ce mai insistent, dincolo de întâmplarea în sine, cu siguranță că efectele ei trebuie urmărite de aici înainte și poate urmărind efectele vom vedea ce a stat la baza acestei decizii. Lucrurile sunt complicate din foarte multe puncte de vedere. Sigur că s-a spus că atunci când Rusia s-a dus în Siria s-a făcut evaluarea, că Rusia se va îngropa în Siria precum a făcut în Afganistan, mergându-se pe premisa că Rusia ar fi vrut să rezolve probleme în Siria. Nu, Rusia s-a dus în Siria ca să fie sigură că nici o soluție nu se va face fără a respecta interesele strategice ale Rusiei. Dacă plecăm de la această ipoteză, atunci putem presupune că i s-au dat niște garanții că interesele ei strategice vor fi menținute. Cele două baze militare la care s-a făcut referire, una pentru aviație, Tartus pentru bază navală. Acestea țin de interesul strategic al Rusiei.

A doua chestiune pentru care s-a dus în Siria, probabil că se referă la dosarul estic, la dosarul răsăritean. Iar Rusia s-a dus acolo inclusiv ca să-și negocieze mai bine dosarul estic care era blocat.

Dosarul ucrainean al doilea motiv al prezenței Rusiei în Siria

Rusia nu gândește că există Estul și Sudul. Rusia se mișcă pe Est și pe Sud foarte eficient, cel puțin în ultima vreme, negociind dosare în același timp. Când o acțiune din Ucraina trage cu ochiul la ce se întâmplă în Siria și viceversa. Deci, al doilea element pentru care Rusia s-a dus în Siria probabil că ține de dosarul ucrainean. Fiind blocat, trebuia să-l deblochezi cumva schimbând zona de interes și de privire imediată, inclusiv a Occidentului. În al treilea rând, nevoia Rusiei de a rămâne, de a fi, asta ține elita de la Moscova într-o vie alertă, de a fi recunoscut ca partenerul nu al Occidentului, ci al Statelor Unite, ceea ce e mai mult de atât. Pentru că este o masă la care nici măcar Germania nu va fi primită, masa discuțiilor despre arsenalul nuclear la care discută de la egal la egal Rusia și SUA. Dacă acestea au fost interesele Federației Ruse, putem să bănuim rezonabil că cel puțin parțial ele au fost satisfăcute.

Cazul ucrainean identic celui din Republica Moldova

Ucraina de ce este blocată în acest moment? Este un scenariu vechi pe care Rusia l-a practicat și-n Transnistria. În Transnistria, regiunea nerecunoscută din Republica Moldova, discuția este asta: ne retragem trupele dacă rezolvați problema politic. Adică dacă oferiți Transnistriei un statut prin care să controleze, practic, întregul. Adică să aibă decizii de securitate și politică externă. După ce oferiți Transnistriei acest statut noi ne retragem sau ne facem că ne retragem trupele. În Ucraina este la fel. Eficacitatea Rusiei în Ucraina este că ei negociau deja după dosare știute. Occidentalii, diplomații occidentali, cel puțin așa au dat impresia, erau mai puțin pregătiți în a negocia pentru că rușii negociaseră asta.

Emisiune

Ce rezolvi prima dată: chestiunea militară sau chestiunea politică?

Dacă lucrurile stau cum am presupus noi în discuția aceasta că Rusia a primit anumite garanții pe Est, va trebui să ne așteptăm la tot mai multe mesaje politice, mai insistente decât până acum, ca Ucraina să rezolve problema politică. Adică să asigure ceea ce Tratatul de la Minsk spune de fapt: un statut politic regiunii controlate în acest moment de separatiști, urmând ca ulterior să se pună problema frontierei care să fie redată Ucrainei. Mă refer la frontiera dintre Ucraina și Rusia, adică dintre Donbas și Rusia.

Antenția pe Republica Moldova

Cred că România va trebui să fie extrem de atentă pe dimensiunea estică pentru că ne place, nu ne place, România are o frontieră națională pe Prut, o frontieră europeană și o frontieră euroatlantică. Geografia nu se schimbă. Va trebui să fim conștienți că cel puțin anul acesta până în toamnă, când vor fi alegeri prezidențiale în Republica Moldova, va trebui să fim atenți pe această zonă. De ce? Pentru că orice insistență pe federalizarea Ucrainei într-o formă în care nu va fi folosit termenul de federalizare va repercuta asupra dosarului numit Republica Moldova. Există astăzi în Europa un tip de abordare asupra Republicii Moldova care pune accentul pe formatul 5+2. Adică pe rezolvarea chestiunii transnistrene urmând ca ulterior să discutăm „integrarea europeană a Republicii Moldova”.