Bucureştiul trebuie să facă ce trebuie, Chişinăul poate să facă ce vrea

De Cristian Câmpeanu | Articol publicat în România liberă | 27.04.2015

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei, Dan Dungaciu: „Acum cinci ani, din partea României a semnat Traian Băsescu, iar din partea R. Moldova semnatar a fost preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Primul lucru care ar trebui remarcat la cinci ani de la semnarea acestui document care ar fi trebuit să devină istoric este că cel care şi-a depus semnătura din partea Chişinăului nu se mai află astăzi în coaliţia de guvernare, Partidul Liberal (condus de Mihai Ghimpu) fiind înlocuit la guvernare, practic, după alegerile din noiembrie 2014 de către… Partidul Comuniştilor din R. Moldova”.

Guvernul Gaburici este expresia unui eșec al formațiunilor „proeuropene” de a găsi o formulă de guvernare, în măsura în care se sprijină pe voturile PCRM. Pentru Dan Dungaciu, „performanţele pe care R. Moldova le-a marcat în parcursul european au fost, de cele mai multe ori, determinate (geo)politic, respectiv bazate pe considerente politice şi nu neapărat pe performanţe în politica internă a republicii. Din nefericire, cecul în alb politic primit de R. Moldova, cu substanţialul suport al României, a fost puternic şubrezit după alegerile din noiembrie 2014, când, în pofida sugestiilor evidente şi explicite ale partenerilor occidentali (în special ­Germania) şi ale României (prin preşedintele României şi Ministerul Afacerilor Externe), partidele ­pro-europene de la Chişinău, PLDM şi PD, au preferat asocierea cu ­Partidul Comuniştilor condus de ­Vladimir Voronin, împreună cu care au votat preşedintele şi vicepreşedinţii ­Parlamentului şi guvernul republicii”.

Filat-Lupu

Potrivit expertului român, „sprijinul substanţial concret oferit de România R. Moldova nu s-a concretizat în relaţii politice eficiente şi credibile, formula după care funcţionează relaţia bilaterală astăzi fiind de genul: Bucureştiul trebuie să facă ce trebuie, Chişinăul poate să facă ce vrea. Dincolo de orice bilanţ sau de sublinierea unor momente concrete şi meritorii derulate în relaţia bilaterală, la cinci ani de la semnarea Declaraţiei, nu pot fi în niciun caz ignorate şi celelalte faţete ale acestui parteneriat din ce în ce mai dificil. Este esenţial să se atragă atenţia asupra lor şi să se propună reevaluări, pentru că rezultatele stilului de comportament politic de la Chişinău au reuşit să producă nu doar decredibilizarea clasei guvernante în ochii populaţie, dar şi în ochii partenerilor occidentali”.

În consecință, „fanfarele trebuie să tacă în relaţia bilaterală – avertizează Dungaciu -, steagurile să nu mai fie fluturate ostentativ, la ceasuri aniversare. O realitate diferită există dincolo de toate acestea şi e una singură: Chişinăul se îndepărtează astăzi de proiectul european”.

Citiți în continuare pe România liberă