Bătălia pentru România: Chevron vs. Gazprom

De Nicolae Țîbrigan | Articol publicat pe Master FP | 24.07.2013

„Să trăiască partizanii până vin americanii!”. Zis şi făcut. Recent, compania americană Chevron a obţinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de şist în trei zone ale judeţului Vaslui, decizia fiind luată de Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Vaslui, informează Mediafax.

Evoluţia dosarului exploatării gazelor de şist este urmărită cu deosebit interes de presa rusă, declanşând chiar un război mediatic anti-Chevron (a se citi anti-american). Sunt des întâlnite titluri precum „Chevron, go home!”, „Gazele de şist şi naivitatea Europei” etc.

Protestele anti-Chevron sunt acţiunea Gazprom-ului?

Drept reacţie la intenţia Guvernului României de a acorda companiei americane Chevron acordul de exploatare, au apărut o serie de proteste în mai multe oraşe din România, acestora alăturându-se şi locuitorii din localităţile din nord-estul Bulgariei aflate în apropierea perimetrelor Chevron din Dobrogea.

La începutul anului, europarlamentarul polonez Boguslaw Sonik ne-a atenţionat că Gazprom realizează la nivelul Uniunii Europene o campanie de propagandă pentru a bloca proiectele energetice privind exploatarea gazelor de şist. Portalul OilPrice.com este de aceeaşi părere: „Majoritatea deputaţilor din Parlamentul bulgar au capitulat uşor, fără a aduce în acest sens argumente plauzibile, şi au interzis exploatarea gazelor de şist. Aşadar, nu vom afla niciodată dacă Bulgaria dispune de rezerve de gaze de şist şi în ce cantitate”. De asemenea, se aminteşte că interzicerea exploatării s-a bazat pe „minciuni şi manipulări ieftine”. Articolul aminteşte şi de interesele Gazprom în Bulgaria: livrarea gazului rusesc, gazoductul South Stream, precum şi achiziţionarea unei reţele de benzinării bulgare prin intermediul companiei Naftna Industriјa Srbiјe (la care Gazprom deţine un pachet de acţiuni de 56,15%).

Pe lângă acestea, în articolul „Shale Storm” al revistei The American Interest se indică faptul că cel mai influent lobby politic din Europa este cel atomic. „Acesta este uşor slăbit după evenimentele din Japonia, dar adună putere”, se spune în articol. Însă, în Franţa, Ungaria şi Republica Cehă, lobby-ul nuclear este foarte impresionant, în special datorită perspectivelor de a vinde energie electrică în Germania, după ce Berlinul a renunţat la propriile centrale atomice. Un alt lobby suficient de puternic la nivelul Uniunii Europene este cel legat de producţia energiei regenerabile. În Germania, de exemplu, sectorul energiei regenerabile cuprinde deja un milion de angajaţi. Autorul articolului consideră că Gazprom şi autorităţile ruse se află pe locul trei la nivel de lobby în Europa, poziţie de pe care se pronunţă cu vehemenţă împotriva fracturării hidraulice.

Moscova, cu accent kazah

Pentru asigurarea stingerii datoriei de 517 milioane de euro pentru rafinăria Petromidia, kazahii de la KazMunaiGaz au căzut de acord să vândă 26% din acţiunile rafinăriei contra 200 de milioane de dolari şi să păstreze un pachet de 18%, cu garanţii că nu va fi diluat în următorii trei ani, informează gandul.info.

Deşi se preconizează ca statul român să încaseze 200 milioane de dolari, deocamdată câştigătorul cert al afacerii rămâne Gazprom, care a avansat propunerea, prin vocea premierului kazah Serik Akhmetov, ca România să se conecteze la o extensie a South Stream ce va trece prin Bulgaria. Ceea ce, cu alte cuvinte, ar însemna accesul ruşilor la piaţa energetică a României prin uşa din spate, în contul stingerii unei datorii străine.

Declaraţia şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitraşcu, a lăsat de înţeles că România intenţionează ca în următoarele 12 luni să încheie un acord cu concernul Gazprom prin care compania să permită tranzitarea pe infrastructura de conducte existente a gazului din Kazahstan, mult mai ieftin. Însă semnarea înţelegerii depinde de încheierea favorabilă a acordului între KazMunaiGaz şi Gazprom pentru livrarea gazelor naturale în Europa, care urmează să fie renegociat. Plus că nu ştim ce vor cere în schimb ruşii şi dacă se justifică acest compromis politic… „Statul român trebuie să se comporte ca un partener în business”, spunea şeful OPSPI, numai că Moscova, spre deosebire de România, nu are în zonă interese economice, ci geo-economice, cu o perspectivă de cinzeci de ani.

Preşedintele României şi gazoductul pentru liniştea României

Desigur că printre temele confruntării directe dintre cei doi candidaţi la viitoarele alegeri prezidenţiale din România, cea mai controversată va fi cea a „securităţii energetice a României”. Cel mai probabil, candidaţii vor trebui să facă alegerea între Gazprom şi Chevron (Rusia sau SUA). Astfel, aici nu vorbim numai de afaceri, ci şi de strategie, altfel proiectul poate fi considerat ca şi mort.

chevron-umbla-la-apa-gazele-de-sist-vor-fi-valorificate-in-dauna-acviferului-dobrogean-95106-1

Deşi proiectul gazelor de şist a devenit o chestiune spinoasă în urma implicării problemelor legate de protecţia mediului, organizarea unui referendum pe această temă ar fi inoportună. „Dacă vom întreba vreţi să se exploateze gazele de şist vom obţine un răspuns, dar dacă întrebăm vreţi să devenim independenţi energetic răspunsul va fi altul. Întrebarea poate manipula poporul, pe când la Constituţie nu se poate”, declara preşedintele României, Traian Băsescu.

În aceeaşi ordine de idei, şi premierul Victor Ponta susţine acest proiect : „Dacă mâine dăm voie să facă explorări pentru gaze de şist şi se găsesc, cel mai devreme peste cinci ani iese primul metru cub. Polonia foloseşte gaze de şist cu 80 dolari/mia de metri cubi, noi importăm de la Gazprom cu 450, şi eu vreau ca Oltchim-ul meu, cu 450 de dolari/mia de metri cubi, să fie competitiv cu firma din Polonia, cu 80″. El a mai adăugat că America a devenit din importator un exportator de gaze folosind gazele de şist şi că cei care au cel mai mult de pierdut dacă România scoate gaze de şist sunt cei de la Gazprom.

Cine îşi asumă cursa prezidenţială de la Cotroceni pentru 2014 va trebui să ţină cont şi de această miză, altfel riscă să fie perceput drept „omul ruşilor”.