Dan Dungaciu: „Suntem tot într-un provizorat, care nu poate fi soluţionat decât prin conectarea energetică a RM cu România”

Digi24.ro | 05.04.2017

Guvernul de la Chişinău a anunţat că renunţă la importurile de energie electrică din teritoriul transnistrian. Centrala de la Cuciurgan ar rămâne astfel fără cel mai important client al său, iar regimul separatist de la Tiraspol fără principala sursă de valută forte, în condiţiile în care Republica Moldova achita anual facturi de peste 100 de milioane de dolari. Cu privire la un asemenea scenariu, autorităţile separatiste au dat de mai multă vreme semne de nervozitate. Dar care este, în profunzime, situaţia?

Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a declarat pentru Digi24:

„Suntem tot într-un provizorat, care nu poate fi soluţionat decât prin conectarea energetică a RM cu România”

Semnificaţiile acestei decizii sunt multiple.

În primul rând, avem semnificaţia locală: în Republica Moldova lupta împotriva corupţiei este, să zicem aşa, cu dedicaţie. Astfel se explică şi faptul că nu există o cercetare in rem pe furtul miliardului, iar oameni importanţi la vremea aceea în sistem se plimbă nestingheriţi şi chiar se poate să capete funcâţii importante în stat. Iar raportul Kroll 2 se află încă în chinurile facerii, în chinurile apariţiei publice. Din această perspecivă, e foarte interesant de urmărit dacă lupta anticorupţie, în care au fost implicaţi inclusiv viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, şi deputatul PDM Iurie Bolboceanu, are vreo legătură cu aceste contracte sau cu decizia legată de aceste contracte.

Intuiţia ne poate spune că are, dar ce fel de legătură, asta urmează să vedem, dacă vom vedea vreodată.

În al doilea rând, aşa cum a spus foarte plastic ministrul Economiei, Octavian Calmîc, Republica Moldova are o politică la 360 de grade, ca şi cum Republica Moldova ar fi înconjurată la 360 de grade de Uniunea Europeană. În realitate, liderii de la Chişinău ştiu că Republica Moldova nu are nicio şansă să se integreze în UE – se pare că singurul actor care mai crede asta este România – şi acţionează, în consecinţă, în funcţie de interesele lor imediate. Prin urmare, acest rezultat al tranzacţiei ţine şi de jocurile de putere şi de interesele economico-financiare ale celor care guvernează în acest moment la Chişinău, pe o defecţiune legată de Cuciurgan, care probabil are legătură cu Triboi, Bolboceanu şi Federaţia Rusă.

În al treilea rând, e clar că apropierea de Ucraina, adică de preşedintele Poroşenko, a liderilor de la Chişinău este o frondă faţă de Federsţia Rusă.

Şi este interesant de văzut care va fi reacţia: a Federaţiei Ruse ca agtare, a Federaţiei Ruse prin intermediul lui Dodon şi a Fedederaţiei Ruse prin intermedniul Tiraspolului.

Este foarte posibil, însă, ca lucrurile să se petreacă foarte moldoveneşte, ca să zic aşa. Adică contractul cu ucrainenii nu va fi suficient pentru nevoile de electricitate ale Republicii Moldova, e posibil ca ulterior, printr-o nouă negociere după perdea, Cuciurganul să fie reintrodus în schemă. Centrala de la Cuciurgan nu poate fi abandonată şi din motive strategice, şi financiare.

În ultimul rând, acest contract nu va rezolva problema Republicii Moldova, pentru că Ucraina nu este de încredere, după cum s-a şi văzut anterior, din motive ce ţin de situaţia internă a Ucrainei. Noi nu ştim ce se va întâmpla în Ucraina în umătoarea jumătate de an, în umrătorul an.

Suntem tot într-un provizotrat, care nu poate fi solutionat decât prin conectarea Republicii Moldova la spaţiul european, adică conectarea energetică cu România. Până nu se va rezolva asta, Republica Moldova va rămâne în acelaşi provizorat din care vor continua să extragă dividende guvernanţii de la Chişinău, fluturând în acelaşi timp, fără s-o mai creadă, drapelul apropierii dintre Republica Moldova şi România.