Vestea proasta: A venit criza! Vestea si mai proasta: Iar nu suntem pregatiti

Petrișor Peiu | Ziare.com| 15.03.2020

Disputa dintre Ludovic Orban si Florin Citu pentru jiltul de premier are pentru romani aceeasi semnificatie pe care o avea pentru constantinopolitanii macelariti de turci pe 29 mai 1453 disputa teologilor bizantini despre sexul ingerilor.

Va uitati la imaginile sinistre cu orase chinezesti de milioane de locuitori inchise si aveti o strangere de inima? Va uitati la imaginile dezolante ale unui Milano pustiit, cu strazile si pietele golite de oameni si va incearca usurarea ca la noi sunt putini infectati cu sinistrul coronavirus? Romania nu are inca niciun mort din cauza Covid-19? Uitati toate acestea. O criza economica cumplita tocmai s-a declansat si ne va macina in anii urmatori.

Astazi nu mai este nicio indoiala: impreuna cu intreaga Europa, Romania va intra in recesiune, pana la mijlocul anului. Va urma apoi o criza violenta, pentru unii (cei pregatiti) mai scurta, iar pentru altii (cei nepregatiti) mai lunga si mai dureroasa.

O combinatie mortala intre prabusirea pretului titeiului si o recesiune globala indusa de virusul plecat din Wuhan tocmai a aprins fitilul unei crize dureroase pentru fragila economie nationala. Toate lucrurile rele care ni se puteau intampla ni s-au intamplat: cererea mondiala de materii prime a intrat la apa, al doilea partener comercial al Romaniei s-a „inchis” aproape integral, fiecare al douazecilea roman se afla prizonier intr-o tara blocata si condamnata la restrangere, Europa insasi s-a capatuit exact cu bolnavul cel mai contagios si mai greu de tratat pe care il putea avea. Colac peste pupaza, conducatorii nostri sunt ferecati intr-o disputa interminabila despre subiecte care nu au nicio legatura cu economia nationala, ignorand cu desavarsire amenintarea unui buget mai periculos decat orice pandemie cunoscuta.

Toata luna februarie am asistat veseli la tragedia petrecuta in China, acolo unde coronavirusul a imbolnavit peste 80.000 de oameni si a provocat peste 3.000 de morti. Ne uitam la aceasta poveste ca la un film documentar despre o indepartata dinastie antica, desi acolo crestea, zi de zi, ceea ce astazi s-a dovedit a fi „lebada neagra” care a gripat economia mondiala. Nicio clipa, timp de 29 de zile din februarie, niciun politician important din Romania nu a inteles ce ni se intampla. Toti erau prinsi in micile lor comploturi de palat, tesute in jurul unor mize care nu nicio legatura cu oamenii reali.

Nimeni nu s-a gandit ca, timp de 5 saptamani, cea mai mare economie a lumii (in cifre comparbile, metodologia PPP) a inghetat. Dimensiunea economica a Chinei este coplesitoare: fiecare al cincilea dolar care se produce pe planeta se produce in China. 27,3 trilioane de dolari din cele 141,86 trilioane ale globului, atat inseamna China (sursa: „World Economic Outlook Database, 2019”, International Monetary Fund).

Si acest gigant aproape ca s-a oprit pentru cinci saptamani. Dupa sase saptamani de la declansarea panicii, doar doua treimi dintre companii si-au reluat activitatea, iar indicele recuperarii economiei chineze („China Economic Recovery Index” -CERI- calculat de banca digitala WeBank, parte a grupului Tencent) se afla la 68% fata de nivelurile din 2019:

economie China
Sursa: AICI

Un alt indice important, „nightlight” index, calculat de catre China Merchants Bank’s (600036.SS), pe baza mediei intensitatii luminoase, masurata in 143 parcuri industriale a atins, pe 4 martie, abia 57,2% din nivelul mediu din 2019:

intensitate luminoasa China

Consumul zilnic de carbune se situeaza la un nivel de 76% fata de perioada similara a anului trecut, iar stocurile de carbune sunt uriase, generand o prabusire a cererii:

consum carbune China
Sursa: AICI

Volumul zilnic de pasageri cu metroul a atins, dupa cinci saptamani de la criza, abia un sfert din volumul de dinainte de declansarea epidemiei Covid-19. (sursa: AICI).

Ca o concluzie trista referitoare la performantele celei mai mari economii de pe planeta, balanta comertului exterior chinezesc marcheaza un deficit de peste 7 miliarde de dolari, in primele luni ale anului, dupa un excedent de aproape 50 de miliarde de dolari in decembrie 2019. Exporturile celui mai mare exportator mondial au cazut cu 17% in perioada ianuarie-februarie 2020. Cele mai optimiste prognoze indica o recesiune cel putin tehnica (scadere de PIB pentru doua trimestre consecutive), iar prima luna de revenire se estimeaza a fi abia mai (sursa: AICI).

Dar China nu este izolata, ea influenteaza in mod esential comertul mondial: o sesime din exporturile si importurile planetei sunt din China si merg spre China:

comert China
Sursa: AICI

Iar o sesime din comertul exterior al Uniunii Europene se desfasoara cu China:

comert UE China
Sursa: AICI

Sa va mai spun o data: fiecare al saselea dolar din comertul global circula prin China, iar fiecare al saselea dolar din comertul european se consuma cu China. Iar China are cea mai abrupta si intensa cadere din ultimii 50 de ani. Era exact ce lipsea ca Uniunea Europeana sa intre in recesiune, dupa un an (2019) cu o crestere firava (1,5%), in scadere accelerata de la 2,8% in 2017 si 2,2% in 2018.

Dar drama Uniunii nu se opreste aici. Atrofierea traficului de pasageri in China si pe plan international a adus dupa sine reducerea cererii de titei si ruperea lantului de iubire dintre Arabia Saudita si Rusia, adica ruperea cartelului petrolier OPEC+. Drama pasionala? Da, dar cu consecinte pentru toate miliardele care populeaza planeta, caci rasfatatul print saudit Mohammad Bin Salman Al Saud, alintatul MBS, s-a hotarat sa se detoneze in direct, provocand a doua cea mai mare scadere a pretului titeiului dupa razboiul din Golf din 1991. In plus, sauditii si aliatii lor din Emiratele Unite Arabe vor inunda, la propriu, lumea cu aproape 20 milioane de barili de petrol pe zi. Ii doare in cot de preturile mici de 31-32 dolari/baril, pe ei ii costa doar 10 dolari/baril extractia. Rusii dorm si ei linistiti pe o perna umpluta cu un fond de rezerva bugetara de peste 500 de miliarde de dolari. Numai pe americani si pe europeni ii cam cuprinde ameteala, caci ei extrag un titei mult mai scump si au credite care nu se mai pot plati la pretul asta.

pret petrol Irak

Sursa: AICI

Cam 3% din giganticul PIB american se datoreaza industriei oil&gas, asa ca tremurul pretului titeiului s-a transformat in cutremur pe burse. Indicele S&P 500 a intrat rau la apa, de la 3.389 puncte (20 februarie) la doar 2.480 (12 martie). – 27% si caderea continua…

PIB America

Sursa:AICI

In acest context teribil, Uniunea Europeana a primit si lovitura de care se temea cel mai tare. Coronavirusul a lovit cel mai puternic exact cea mai vulnerabila tara din UE si din zona Euro, adica Italia. Italia, omul bolnav al Uniunii, a avut anul trecut cea mai mica rata de crestere a PIB din toate cele 27 de state, intre 0,1 si 0,2%.

morti coronavirus
Sursa: AICI

Italia a devenit a doua cea mai lovita tara de acest virus, cu cea mai mare rata a imbolnavirilor din lume: 350 italieni dintr-un milion sunt deja infectati. Spre comparatie, numai 56 de chinezi dintr-un milion sau doar 150 de iranieni dintr-un milion sunt infectati. 6,8% dintre italienii infectati au murit deja, in timp ce doar 3,9% dintre chinezii infectati sau 4,8% dintre iranienii infectati au murit. Italia s-a inchis cu totul si traieste un cosmar din care nu se va trezi prea curand.

Italia va plonja in criza din plin. Problema este ca va fi a patra recesiune in ultimii 11 ani:

recesiune Italia
Sursa: AICI

Magazinele sunt inchise si ele produc 12% din PIB-ul Italiei, turismul este mort si el produce 6% din PIB-ul Italiei, astfel incat cea mai optimista prognoza este ca economia peninsulara sa se contracte cu 0,3-0,8% in 2020. Uniunea Europeana va trebui sa cheltuie probabil cateva sute de miliarde de euro pentru a salva cel mai vulnerabil stat din zona Euro. De data asta, Ursula Gertrud von der Leyen are de salvat un urias cu o economie de 2.000 de miliarde de dolari, a treia cea mai mare din Uniune. Pe langa asta, salvarea Greciei, o economie de 10 ori mai mica, a fost o joaca de copii…

Dar, oameni buni, Italia nu e singura pe lume. Ea face un comert exterior in valoare de 1.000 miliarde de dolari si orice stranut de la Milano va imbolnavi exportatorii catre peninsula:

comert exterior Italia
Sursa: AICI

Ei, iata ca al 13-lea cel mai mare exportator catre Italia este chiar Romania. Italia este cel de-al doilea partener comercial al nostru. Peste 7 miliarde de dolari trimitem acolo, 11% din exporturile romanesti. Ce exportam? Mai bine intrebati-va ce nu exportam catre Italia:

export Romania Italia
Sursa: AICI

Automobile, incaltaminte, componente electrice, telefoane, componente auto, otel, porumb, floarea soarelui, tigari, cauciucuri, mase plastice, produse petroliere. Chiar si bijuterii.

Ei, hai ca am ajuns si la Romania, care isi face loc, cu oarecare timiditate, pe harta crizei. Da, imbolnavirea economiei noastre vine de la italieni. Peste 10% din comertul exterior al Romaniei se datoreaza Italiei, cel mai mare flux de pasageri din/catre Romania este pe relatia Italia, acolo unde traiesc si muncesc peste 1,2 milioane de romani. Practic, fiecare al douazecilea roman munceste in Italia si calatoreste catre tara cel putin o data pe an.

Al treilea cel mai numeros grup de turisti straini sunt italienii: 240.000 din 2,8 milioane de straini care ne-au vizitat in 2018 (sursa: AICI). Practic, fiecare al 12-lea strain care a intrat in Romania a fost un italian si fiecare al patrulea roman stabilit in strainatate se afla in Italia. 0,4% din PIB-ul nostru se datoreaza turismului italienilor si romanilor de acolo.

A patra cea mai mare banca din Romania, detinand 10% din activele noastre bancare, este filiala locala a Unicredit, cea mai mare banca italiana:

ierarhia bancilor comerciale
Sursa: AICI

Adaugati la contagiunea italiana faptul ca Romania este un mare detinator de rezerve de petrol si gaze din Europa si caderea pretului va conduce la afectarea puternica a sectorului care produce 5% din PIB, are peste 25.000 de angajati (o treime din toti europenii din sectorul oil&gas, in numar de 77.000) si contribuie la buget cu 10% din incasari. (sursa: AICI). Numai din reducerea cu o treime a pretului titeiului, bugetul de stat va pierde incasari de 1% din PIB, iar PIB-ul se va atrofia cu 1,5%…

Toate aceste ingrediente, de la caderea pietei titeiului, la caderea italiana si de la recesiunea raspandita de China pana la propriile noastre restrangeri (inchiderea scolilor si a universitatilor, golirea mall-urilor si a resturantelor, anularea spectacolelor artistice si sportive, cheltuieli suplimentare pentru sanatate si ordine publica) cauzate de teama de contagiunea celor 1,2 milioane de romani din Italia, toate se vor cumula si va rezulta o recesiune prelungita, o criza in toata puterea cuvantului.

Si iarasi vom fi nepregatiti si neputinciosi in fata crizei. Bugetul tarii, cel mai puternic deficitar din Europa, este antamat pentru plata salariilor unei armate de peste 1,2 milioane de bugetari, pentru marirea fara precedent in Europa contemporana a pensiilor cu 40% doar anul acesta, pentru dublarea alocatiilor, pentru plata ratelor la cea mai scumpa datorie din Europa si pentru achizitia de panselute, borduri si statui. Nu au mai ramas bani pentru interventii de urgenta, pentru inlesniri fiscale sau pentru sustinerea industriilor lovite de criza. Orice leu cheltuit suplimentar va creste cel mai mare deficit bugetar si de cont curent din UE. La bani europeni suplimentari vom avea un acces limitat, aceia se vor cheltui pentru salvarea uriasului bolnav italian, iar investitiile publice le-am taiat oricum, de mult. Ar mai fi vreun miliard de lei la fondul de rezerva, dar acela e pentru campania electorala si pentru primarii premianti, care au schimbat partidul la timp…

In zilele premergatoare fatidicei zile de 29 mai 1453, inteleptii teologi bizantini dezbateau aprins ipotezele privind sexul ingerilor, in vreme ce adevaratii credinciosi ortodocsi sufereau pe zidurile Constantinopolelului moarte de martir, in frunte cu ultimul imparat, Konstantinos Dragasis Paleologos, Porfirogenetul. Dupa 567 de ani, elita romaneasca nu poate sa vada elefantul crizei economice care ne-a intrat in casa, concentrata pe capriciile pe care le urmareste cu infantilism: alegeri anticipate cu doar 4-5 luni inainte de termen, inlocuirea siglei de deasupra capului primarului Chirica si betonarea lui Robert Negoita in jiltul de primar, la adapost de vreun concurent real.

Va mai aduceti aminte anii 2008-2009? Atunci, guvernul Tariceanu arunca miliarde de euro pentru studii de fezabilitate inutile ale unor autostrazi ramase si astazi pe hartie, oamenii sai de incredere vindeau catre francezi dreptul de a-si creste la infinit pretul apei potabile, Elena Udrea isi negocia impartirea miliardelor guvernarii cu emisarii cu „almanahuri” ai lui Mircea Geoana, Vasile Blaga simula lupta cu Sorin Oprescu, iar ministrul de finante care trebuia sa ne apere de criza care ne-a culcat la pamant pe 10 mai 2010 era inginerul metalurg Gheorghe Pogea. Sa va mai aduc aminte ca ministrul muncii, Paul Pacuraru, sustinea video-convorbiri cu o doamna pe internet, avand pantalonii in vine? In vremea asta, criza incepuse in lume si in piata de la noi de vreun an…

Vi se pare ca s-a schimbat ceva? Sau ca s-a schimbat vreunul din personajele principale? Calin Popescu Tariceanu a fost recompensat pentru cele mai mari cheltuieli inutile din istoria Romaniei cu fotoliul de presedinte al Senatului, Emil Boc a fost rasplatit cu 1001 mandate de primar al Clujului, ministrul de finante Varujan Vosganian a ajuns sa se eternizeze ca cel mai poet dintre senatori si singurul senator dintre poeti, celalalt ministru de finante, Sebastian Vladescu, a ajuns condamnat la inchisoare pentru ca a avut nechibzuinta de a imparti cu altul spaga care i se cuvenea.

Vorbim peste 10 ani, o sa va spun ce vor face atunci Ludovic Orban, Florin Citu sau Marcel Ciolacu, ca acum vedem cu totii ce fac…