Urmăriți înregistrarea integrală a dezbaterii: „Rusia după Ucraina și Siria. Poate să mai fie Rusia partenerul Occidentului?” (16.06.2016)

FUMN | 18.06.2016

Joi, 16 iunie a.c., începând cu ora 17:00, la Grand Hotel du Boulevard, a avut loc conferința: Rusia după Ucraina și Siria. Poate să mai fie Rusia partenerul Occidentului?”.

Evenimentul a fost moderat de Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, iar invitatul de onoare a fost cunoscutul economist rus Vladislav Inozemtsev.

Conferința a fost organizată de Fundația Universitară a Mării Negre în parteneriat cu Master Studii de Securitate (Universitatea din București) și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.

Evenimentul a fost deschis de moderator, considerând că, în discursurile din prezent, există dezbateri legate de relația dintre Rusia și Occident, dar cu prea puține voci din Moscova. „Acesta este motivul pentru care l-am invitat pe domnul Inozemtsev la București”, a adăugat Dan Dungaciu.

Economistul rus a vorbit despre tipul de leadership din țara sa, despre faptul că societatea civilă este prea puțin prezentă, dar și despre modul în care președintele Vladimir Putin este prezentat de presa occidentală.

„Mulți ani opinia publică a făcut ca intervențiile lui Vladimir Putin să fie din ce în ce mai agresive (…). Dacă ești ‘Omul Anului’ timp de șapte ani, dacă te vezi pe coperta revistei Time, te crezi important. Așa este Putin acum. Se crede Numărul 1 și se poartă ca Numărul 1”, a apreciat Inozemtsev.

„Ladership-ul rus înțelege doar limbajul forței (…). Cea mai rezonabilă soluție în relația Rusia-Uniunea Europeană ar fi tăcerea. Dacă nu sunt puncte de dialog, nu e nevoie să căutați un subiect de discuție, păstrați tăcerea”, a adăugat Inozemtsev.

Totodată, Vladislav Inozemtsev a făcut un portret al cetățenilor ruși și al modului în care ei văd Europa. „În Rusia nu există o ură față de Europa, este un sentiment de dezamăgire, de deziluzie”, a spus el. De asemenea, economistul a apreciat că, dacă ar fi putut fi demarat un dialog Europa-Rusia prin societatea civilă, acesta ar fi trebuit să înceapă în urmă cu câțiva ani.

„În urmă cu câțiva ani, Uniunea Europeană trebuia să facă mai multe în acest sens. Zilele acestea, nimic nu va mai avea efect. În Rusia nu există societatea civilă în sens occidental. (…) Nimeni nu vrea să protesteze”, a spus economistul rus.

O altă teză provocatoare lansată de profesorul Inozemtsev a fost că sancţiunile economice impuse Rusiei nu afectează atât de mult exportatorii europeni. „Problema pentru exportul de materiale de construcţie şi echipament industrial către Rusia nu este asta, ci faptul că ţara se află într-o criză economică profundă, care afectează în primul rând investiţiile fixe de capital. Nimeni nu face noi proiecte de construcţie în Rusia. Dacă preţul petrolului va ajunge din nou la 150 de dolari pe baril, ruşii vor cumpăra”, a arătat acesta.

În opinia sa, dacă europenii vor ridica sancţiunile în decembrie, nu vor câştiga nimic şi tot nu-şi vor putea restaura afacerile în Rusia pentru că ele depind de situaţia economică, nu de sancţiuni. Economistul a dat exemplul importurilor de echipamente scumpe de foraj offshore, care intră sub incidenţa sancţiunilor, arătând că acestea erau importante în 2014 când preţul petrolului era de 100 dolari pe baril, dar acum la 45 de dolari pe baril nimeni nu vrea să investească în astfel de echipamente. În concluzie, Inozemtsev consideră că în 10-15 ani economia rusă se va prăbuşi pentru că este imposibil să continue cu actualele cheltuieli şi cu managementul defectuos din prezent.

*Pentru Galeria foto vedeți AICI