Studiu: Imaginea Uniunii Europene în presa transnistreană (partea I)

De Nicolae Țîbrigan | Articol publicat pe Master FP România | 11.09.2013

Managementul conflictelor etnice a început să reprezinte o problemă importantă de cercetare în domeniul studiilor de securitate, deoarece „conflictele îngheţate” din spaţiul ex-sovietic au efecte semnificative atât asupra economiei (refugiaţi şi imigranţi), cât şi asupra însăşi valorilor occidentale (drepturile omului şi a minorităţilor).

Cu atât mai mult că Uniunea Europeană manifestă un interes deosebit pentru Republica Moldova – ţara de mare succes în cadrul Parteneriatului Estic, sperând să semneze Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb şi Acordul de Liberalizare a Regimului de Vize cu Uniunea Europeană.

Una dintre strategiile Chişinăului privind soluţionarea conflictului transnistrian se referă la integrarea europeană a Republicii Moldova, ceea ce ar genera automat o atracţie faţă de raioanele necontrolate din est. Astfel, au început să fie vizibile progresele privind relaţiile între Chişinău şi Tiraspol în dosare economice de interes comun. Dar sunt acestea suficiente pentru a schimba radical situaţia din regiune pe termen mediu şi lung?

Pentru a răspunde la această întrebare propun să atragem atenţie asupra presei din regiunea transnistriană, unde prezenţa mediatică masivă a Rusiei în Transnistria este evidentă, modelând mentalul politic al populaţiei şi al opţiunilor vehiculate. Soft power-ul rusesc este bine consolidat şi trebuie să analizăm în ce măsură acesta poate sau este compensat de soft power-ul integrării europene.

Scopul principal al acestei cercetări a fost identificarea unor relaţii cauzale între mass-media online din Transnistria şi atitudinea pro-europeană a populaţiei din zonă. Această intenţie vine din raţionamentul că „imaginea” procesului de integrare europeană a Republicii Moldova (negocierile privind Acordul de Asociere, instituirea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE, participarea la Programul FP7, liberalizarea regimului de vize cu UE etc.) este deturnată în mod (in)voluntar de presa transnistriană controlată de regim. Ceea ce vine în acord cu planurile Rusiei de a deraia procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, deşi nu a declarat acest fapt în mod deschis.

Nu contestăm faptul că raioanele din stânga Nistrului au trecut printr-o dinamică pragmatică şi constructivă în ceea ce priveşte relaţiile cu Chişinăul şi partenerii occidentali. Ar trebui, în schimb, să ne întrebăm dacă aceste negocieri asumate de liderii celor două entităţi pot avea ca efect o schimbare a percepţiei populaţiei din Transnistria faţă de valorile europene, acceptând astfel drumul parcurs de Republica Moldova pentru integrare în Uniunea Europeană. Este capabilă presa transnistreană să modifice această percepţie  printr-o „agenda setting” anti-europeană? Greu de răspuns în condiţiile în care nu avem acces direct în zonă pentru a realiza studii sociologice privind percepţia populaţiei.

Luând ca material de studiu articolele din ianuarie 2012-mai 2013 ale celor mai importante portaluri de ştiri tiraspolene: „Novîi Reghion” (www.NR2.ru), „Tiras” (www.tiras.ru), „Novosti Pridnestrovia” (www.novostipmr.com) şi „DNIESTER” (www.dniester.ru), vom realiza o analiză de conţinut, identificând numărul de articole (unitatea de analiză) în care apare termenul-cheie „Uniunea Europeană” („европейский союз”) (unitatea de numărare) indiferent de tipul de comunicare (articol, editorial, ştire, reportaj, interviu etc). Identificarea termenului s-a realizat utilizând căsuţa de căutare a portalurilor. Rezultatele au fost corelate în „acord” sau „dezacord” cu o serie de indicatori ai propagandei anti-europene („teme”). Drept model am folosit cazul dezvăluirii propagandei naziste efectuate de revista The Galilean, care apărea în SUA în timpul celui de al doilea război mondial. Metodologia a presupus clasificarea materialelor pe categorii şi dezvoltarea o măsură a constructului „stereotipuri negative ale Uniunii Europene”, urmărind distribuţia articolelor negative, pozitive şi neutre faţă de tematica europeană. La nivelul analizei cantitative, portalurile de ştiri transnistriene luate în considerare au avut o medie de aproximativ 307 de articole cu referinţa la Uniunea Europeană pe perioada monitorizată ianuarie 2012 – mai 2013. În afara „temelor” prestabilite pentru eşantionul de 1227 de articole („UE este coruptă”, „UE este slabă”, „Politica externă a UE este blamabilă”, „UE este divizată”, „UE este săracă”), am identificat, pe parcursul cercetării, apariţia unor „teme alternative” precum ar fi: „UE nu va accepta integrarea Republicii Moldova”, „UE nu este atractivă pentru populaţia din Republica Moldova”, „UE nu poate soluţiona conflictul transnistrean”, „Produsele din UE nu sunt calitative”, „UE nu va accepta integrarea Ucrainei” şi „UE nu este atractivă pentru populaţia din Ucraina”. Per total, aceste „teme alternative” pot fi incluse în categoria politic reprezentând totodată vectori formatori de opinie.

În cadrul cercetării am constatat o predispoziţie a surselor media online din Transnistria spre defragmentarea imaginii Uniunii Europene, mai ales, fie prin intermediul articolelor de analiză şi opinie în care identificăm formulări stereotipice, fie prin declaraţii/interviuri ale oficialilor de la Tiraspol. Aceste categorii de materiale au un impact major în emergenţa opiniei publice printr-o agenda setting aplicate riguros de către mass-media de la Tiraspol. Argumentul forte în favoarea susţinerii acestei concluzii este unul subiectiv şi ţine mai mult de interpretarea numărului mare de articole favorabile unei „agende publice anti-europene”. Făcând în paralel o analiză a discursurilor/comentariilor observăm că nici agenda actorilor politici din regiune nu este diferită de cea a populaţiei. Conform unui sondaj realizat de Institutul de Politici Publice ianuarie 2012, pentru prima dată pe malul stâng al Nistrului, modelul de dezvoltare a UE este considerat preferabil de către 18,3% din populaţia Transnistriei, cam acelaşi segment al populaţiei din regiune s-ar pronunţa în favoarea relaţiilor cu UE (16,7%). Nu este exclus faptul că mass-media din Transnistria, fiind controlată de regimul Şevciuk şi alte grupuri de interese, nu a renunţat la baza propagandistică de la începutul anilor ʼ90 din perioada acţiunilor militare pentru secesiune. În ciuda faptului că accesibilitatea populaţiei din regiunea transnistreană la internet a crescut, iar jurnalismul social online a căpătat o mai mare popularitate, prin posibilitatea oferită de a comenta şi a opina, fără întârziere, asupra unui eveniment, totuşi nu putem vorbi despre o presă transnistreană independentă.

Jurnaliştii de acolo sunt continuatorii tradiţiilor jurnalistice sovietice şi au foarte puţine posibilităţi de a face presă independentă. Majoritatea presei din Tiraspol refelctă doar poziţia oficialităţilor acestei regiuni, lipsind relatări despre poziţia cetăţenilor şi oficialilor din dreapta Nistrului. În general, legăturile dintre cele două maluri, pe palierul de mass-media, sunt întrerupte. Jurnaliştii instituţiilor media oficiale (care au fost create de autorităţile tiraspolene şi sunt finanţate din bugetul local) sunt nevoiţi, de multe ori, să se autocenzureze continuând, la fel ca altădată, să caute cu insistenţă duşmani interni şi externi. Astfel, mesajele din presa online din Tiraspol au o încărcătură simbolică negativă.

„Drept concluzie, putem afirma că Uniunea Europeană are o prezenţă în mass-media mai degrabă negativă datorită unui număr consistent de articole în „acord” cu „temele anti-europene”, ajungând la un raport de 7:10 (7 articole în acord cu temele anti-europene din 10)

Ceea ce trebuie de evidenţiat în prezenta analiză ţine şi de volumul de articole alocat Uniunii Europene. Cele trei agenţii de ştiri din Tiraspol (Tiras.ru, Novosti Pridnestrovie şi DNIESTER) au un număr infirm de articole cu referinţa „Uniunea Europeană” (108), spre deosebire de agenţia rusească NR2.RU (1119). Aşadar, percepţia actorului în spaţiul public transnistrean poate fi influenţată de aceste mesaje apărute sistematic.

Deşi este un actor cu o prezenţă consistentă în mediile de informare din Transnistria, Uniunea Europeană nu se bucură de o imagine generală pozitivă în regiune (Fig. 1), nici din punct de vedere cantitativ, nici calitativ. Astfel, tratarea actorului drept „duşman din tabăra occidentală” duce la o influenţă directă a publicului internaut, prin efectul glonţului magic („magic bullet”), ceea ce ne confirmă rezultatele joase ale „atractivităţii UE” pentru populaţia din Transnistria.

Figura 1

Figura 1 – Atitudinea portalurilor de știri transnistrene față de „temele anti-europene” identificate (ianuarie 2012 – mai 2013).

Lucrare de disertaţie: Influenţa mass-media şi imaginea UE în rândul populaţiei din Transnistria.