Scurt istoric al Fundaţiei Universitare a Mării Negre

În 1992, atunci când Organizaţia Cooperării Economice a Mării  Negre, incluzând 11 ţări: 6 ţări riverane Mării Negre (Bulgaria, Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina şi România) şi 5 ţări învecinate (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Grecia şi Albania), a fost înfiinţată, un grup academic românesc coordonat de academicianul şi diplomatul Mircea Maliţa a avut iniţiativa creării Fundaţiei Universitare a Mării Negre, organizaţie non-politică şi non-profit.

Activitate ştiinţifică şi de cercetare

Experienţa acumulată în anii 1991 şi 1992 de către fondatorii săi, ulterior organizării a cinci Şcoli de vară europene cu sprijinul şi colaborarea Colegiului European din Bruges, a contribuit la consolidarea formării Fundaţiei precum şi la o dimensiune durabilă a educaţiei.

Aproximativ 30 de cursuri internaţionale au fost organizate anual până în anul 2001 şi în jur de 10 workshop-uri şi simpozioane pe an de-a lungul ultimului deceniu de activitate. La aceste evenimente au luat parte 6, 000  de participanţi din peste 40 de ţări.

Temele cursurilor sunt incluse în cinci mari capitole :

  1. „Management şi economie”
  2. „Ecologie şi resurse marine”
  3. „Relaţii Internaţionale şi prevenirea conflictelor”
  4. „Ştiinţă avansată şi aplicată”
  5. „Cultură şi probleme contemporane”

Calitatea reuniunilor ştiinţifice şi a cursurilor este ilustrată de către materialele publicate: “Artificial Life – Grammar Models” („Viaţa artificială-Modele gramatice”) şi “The Black Sea and Danube Delta System in the Global Changes Impact” („Sistemul Mării Negre şi Deltei Dunării în impactul schimbărilor globale”), dar şi de explorarea subiectelor referitoare la ştiinţe avansate, precum: „Chaitin Complexity”(„Complexitatea Chaitin”) care s-a bucurat de prezenţa iniţiatorului ei (Gregory Chaitin) – materialele sale fiind distribuite prin Internet şi CD-uri; „Molecular Computing” („Computerizarea moleculară”) organizată de către Institutul de Cercetare  în Matematică al Academiei Române; „Bioelectronics” („Bioelectronică”), susţinut de laureatul Premiului Nobel -Ivar Giavaer (SUA).

O atenţie deosebită a fost acordată evenimentelor dedicate problematicilor europene, în care Fundaţia Universitară a Mării Negre s-a bucurat de sprijinul Institutului de Studii Europene din Luxemburg şi de cel a Consiliului Europei.

Fiecare curs de la Fundaţia Universitară a Mării Negre a fost proiectat pentru 30-50 de participanţi şi pentru 6-10 lectori invitaţi, cu o durată cuprinsă între o săptămână sau două săptămâni. Într-un interval de cinci luni, Universitatea organizează din luna mai până în luna octombrie trei până la patru cursuri paralele, putând cuprinde 30-40 de cursuri. Temele sunt stabilite în comun de către o universitate românească şi o universitate parteneră dintr-o altă ţară, fiecare contribuind cu câte 3 până la 5 lectori. La sfârşitul cursurilor sunt acordate certificate de participare celor care au îndeplinit cererile pentru calificare.

Fundaţia este calificată să aplice noi metode de educaţie a adulţilor bazate pe anticipare, participare, aplicaţii, concentrare şi interacţiune. Cursurile, de obicei constând în participarea a doi lectori şi în seminarii zilnice cu o durată de 3 ore fiecare sunt suplimentate de demonstraţii, aplicaţii şi discuţii referitoare la diverse cazuri. Limbile străine în care se lucrează sunt de obicei engleza şi franceza.

Dincolo de graniţele Europei, Universitatea Mării Negre s-a angajat într-o strânsă cooperare cu Universitatea Tokay din Japonia, pentru un „Curs privind studiile comparative în management” şi „O masă rotundă despre subculturi, constituirea naţiunilor şi forme de guvernare: cazul ţărilor central europene” (1994). Douăzeci de studenţi japonezi au luat parte la aceste activităţi datorită unei promovări intensive a programului de formare  al Fundaţiei  de către profesorul Rei Shiratori, Director al Institutului de Cercetare în Ştiinţe Sociale, Universitatea Tokay, Tokyo, care este de asemenea un membru al Consiliului Ştiinţific Internaţional al Mării Negre.

Din 1997, Fundaţia Universitară a Mării Negre şi-a oferit facilităţile şi experienţa unor noi grupuri de cercetare şi altor organizaţii educaţionale, devenind un furnizor de servicii şi  platformă comună pentru proiecte regionale şi internaţionale şi instituţii. De exemplu, un simpozion organizat în acelaşi an în Mangalia, cu sprijinul instituţiilor elveţiene, a reprezentat un moment definitoriu în punerea în aplicare a acestor idei. Lucrările acestui simpozion, susţinut în prezenţa Secretarului General al Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, au fost publicate în engleză într-o ediţie specială a Jurnalului Român de Afaceri Internaţionale intitulat „Conflictele de la Marea Neagră”.

În 1999, Fundaţiei Universitare a Mării Negre i s-a acordat un statut special consultativ  pe lângă Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite. Datorită acestui statut pe lângă ONU, FUMN a organizat la Bucureşti în 2003, cu sprijinul Ministerului Român de Afaceri Externe reuniunea ONG-urilor din 15 state din Europa de Est care se bucură de acelaşi statut. La sfârşitul conferinţei, FUMN a fost aleasă coordonator al activităţilor ONG-urilor pe durata următorilor doi ani.

În decembrie 2001, în cooperare cu Fundaţia Friedrich Ebert, FUMN a organizat un simpozion privind „ Noua generaţie de conflicte din secolul XXI”. Seria de lucrări ocazionale a fost iniţiată prin publicarea unui studiu al profesorului Radovan Vukadinovic (Croaţia).

Ţinând cont de statutul său la Consiliul Europei, FUMN este activă în studiul şi prezentarea tematicilor europene. În 2004 a avut loc, cu participare italiană şi franceză şi în colaborare cu Fundaţia Titulescu, reuniunea ştiinţifică denumită ”Humanity at the Hour of Major Processes: Globalization and Regionalization” („Umanitatea la momentul proceselor majore:globalizare şi regionalizare”). În 2004 continuă de asemenea seria anuală de Şcoli de Vară (a opta) organizată de Institutul pentru Studii Europene şi Internaţionale din Luxemburg.

În calitate  de punct regional  I.I.O situat în Constanţa, aici au avut loc numeroase seminarii ştiinţifice dedicate studiului Mării Negre în prezenţa Consiliului de conducere I.I.O din Malta. Prin activitatea acestui punct, au apărut posibilităţi de colaborare cu oameni de ştiinţă din Marea Caspică, acesta fiind unul din obiectivele curente ale FUMN.

În afara cursurilor şi seminariilor, FUMN a organizat o serie de reuniuni ştiinţifce şi politice sub forma unor conferinţe, simpozioane şi mese rotunde dedicate cu precădere principalelor teme de cercetare şi proiecte. Multe dintre acestea au fost organizate în cooperare cu organizaţii internaţionale. Acestea sunt câteva exemple ale unor astfel de evenimente:

  • Masa rotundă a Academiei Mondiale de Arte şi Ştiinţe (Preşedinte Harlan Cleveland) ce a avut loc în Mangalia în 1994, eveniment premergător Reuniunii Generale din Minneapolis.
  • Şcoala de vară regională despre „Teme selectate din Finanţe-1994” (în cooperare cu Institutul Băncii Mondiale).
  • Simpozionul Clubului de la Roma despre „Cum să gestionezi valul global:evitarea crizelor şi războaielor-1999” (în cooperare cu alte ONG-uri).Aspectele discutate au fost publicate într-o ediţie specială a publicaţiei trimestriale Millennium III.
  • Workshop între universităţi despre „Îmbunătăţirea conţinutului programelor de Relaţii Internaţionale-2001”(cu sprijinul Conferinţei Rectorilor Germani, Institutului  Statelor Unite pentru Pace-USIP, UPAZ şi CEPÎS-UNESCO).
  • Federaţia pentru Studii Viitoare Mondiale, Conferinţa Generală-Braşov, septembrie 2001.
  • Seara Mitrany. Dezbatere în colaborare cu Institutul pentru Studii Europene şi Internaţionale din Luxemburg, 14 august 2002.
  • Logică, lingvistică, teoria informaţiei şi modele matematice ca instrumente pentru o teorie a Relaţiilor Internaţionale,în colaborare cu Academia Română, septembrie 2002.
  • Simpozionul energiilor neconvenţionale împreună cu Universitatea Politehnică din Montreal, Mangalia, septembrie 2003.
  • Simpozionul filosofiei cunoaşterii împreună cu Institutul de Filosofie al Academiei Române, 2004.
  • Autoritate şi pluralism, în colaborare cu Institutul Internaţional Goethe, Bucureşti, 2003.
  • Resursele energetice ale Mării Negre, în colaborare cu Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Constanţa, 2007.

Iniţiative regionale

FUMN a avut iniţiativa de a crea o Reţea a Universităţilor de la Marea Neagră, urmare a experienţei acumulate din schimburile sale cu Universitatea Mării Baltice (Uppsala) şi Universitatea Mării Mediterane (Roma).

Ulterior unei Conferinţe Constitutive organizată în colaborare cu Universitatea Ovidius din Constanţa (al cărei rector a devenit primul preşedinte al Reţelei), Reţeaua Universităţilor de la Marea Neagră (RUMN)  a fost constituită. Actualmente, RUMN numără mai mult de 100 de universităţi. Preşedintele turc a organizat o conferinţă RUMN la Istanbul (2000) şi următorul preşedinte, azer, a organizat conferinţa la Baku (2002).

În prezent, RUMN a creat un Consorţiu de Universităţi pentru studiul prevenirii conflictelor coordonat de CPSC al FUMN şi de Centrul pentru studiul tehnologiei informaţiei în educaţie coordonat de LITE.

Astfel, colaborarea dintre cele 100 de universităţi s-a oficializat, acestea devenind partenerii noştri constanţi în ceea ce priveşte abordarea acestor două aspecte.

Reţeaua Universităţilor de la Marea Neagră este sprijinită cu entuziasm de către organizaţiile regionale, precum: Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) şi Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN, ca de altfel şi de CEPES-UNESCO).

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să consultaţi rapoartele activităţii anuale.