Romii din Germania: între o viaţă mai bună şi abuzarea ajutoarelor sociale. Darie Cristea, sociolog: „Romii sunt într-o căutare identitară” (VIDEO)

După ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii de la 1 ianuarie 2014, Europa pare să se ferească tot mai mult de imigranţii români. Sunt acuzaţi că cerşesc, fură sau abuzează de beneficiile sociale. Mulţi dintre cei arătaţi cu degetul fac parte din categoriile defavorizate: minorităţi, şomeri, imigranţi. Germania nu-i mai vrea pe aceştia dacă nu-şi găsesc de muncă în cel mult şase luni.

La Adevărul Live jurnalista Diana Rusu a discutat împreună cu sociologul Darie Cristea, jurnalistul şi bloggerul adevarul.ro, Traian Danciu, din Germania, şi Ciprian Necula, activist pentru drepturile omului şi blogger adevarul.ro, despre dacă şi cum au reuşit să se integreze romii în societatea germană – un stat care le oferă peste 600 de euro de persoană şi o serie de alte beneficii, precum chirii modice sau chiar subvenţionate. În vara anului 2013, Marea Britanie lansa o campanie fără precedent împotriva imigranţilor români din Insulă. La scurt timp, spre sfârşitul anului, dezbaterea despre migrarea forţei de muncă româneşti se muta în Germania, cea mai prosperă ţară în Uniunea Europeană în momentul actual. Potrivit ultimului raport prezentat de Ministerul de Interne de la Berlin la sfârşitul lunii martie, în Germania s-a înregistrat o creştere semnificativă a cererii pentru ajutoare sociale. Berlinul poate susţine momentan această tendinţă, însă pe termen lung se va declanşa un dezechilibru nedorit. Guvernul de coaliţie condus de Angela Merkel a elaborat un proiect de lege care prevede expulzarea din Germania a străinilor provenind din state UE care nu găsesc loc de muncă în cel mult şase luni.

Darie Cristea, sociolog:

bleiberecht-f-r-roma-picture-alliance-dpaEste o problemă care trebuie rezolvată aici. La începutul anilor ’90, comunitatea europeană acuza România că nu vine cu acele politici care să rezolve problema. Vorbim despre nişte oameni care profită de dreptul de mobilitate. România şi-a asumat o serie de politici, dar a aşteptat şi un soi de model din partea comunităţii europene. Nu poţi să pui problema: dacă aceşti bani europeni au rezolvat sau nu situaţia, ei au reuşit să conştientizeze ceea ce se întâmplă. Dar sigur este un câştig faţă de începutul anilor ’90.

Societatea nu este o maşină, în care bagi şurubelniţa, implică şi aspecte obiective, subiective, de percepţie. O societate evoluează tot timpul, creşte, se modifică. De 50 de ani comunitatea europeană a avut bani, şi-a rezolvat unele probleme, acum este primul test în care apar momente de euroscepticism, problema minorităţii rome nu se rezolvă aşa cum dădea lecţii României şi Bulgariei.

Romii sunt într-o căutare identitară. Mjoritatea modelelor de succes se petrec în comunităţi mici. Trăim într-o perioadă, definită cumva de această criză: apariţia şomajului, deranjarea sistemului economic, înainte nu era presiunea zilei de mâine atât de puternică, de la un punct trebuie să ne punem problema – necorelarea dintre educaţie şi piaţa de muncă. Pe de altă parte, educaţia nu mai rezolvă ceea ce putea face acum 5-6 ani.

Der zehnjaehrige Bogdan aus Rumaenien spielt am Sonntag 29. Juli 2007  auf dem Boulevard Unter den Linden in Berlin auf einem Akkordeon. Immer mehr rumaenische Strassenmusiker, die meisten von ihnen Roma, versuchen in der Hauptstadt mit ihrem musikalischen Koennen Geld zu verdienen. (AP Photo Miguel Villagran) --Ten year old Bodgan from Romania  plays accordion on July 29, 2007 in Berlin, Germany. More and street musicians from Romania try to earn money in the German capital.(AP Photo Miguel Villagran)În Germania există şi o mică, dar semnificativă migraţie din Spania, Italia, dar care s-au descurcat mai prost în ultima vreme. Cea mai mare minoritate de pe teritoriul Germaniei, din Uniunea Europeană, sunt polonezii. Uniunea Europeană a pendulat între a relaxa raportarea dintre statul naţional şi Bruxelles. E o dificultate de identitate la nivel formal, la nivel de lege, unii cetăţeni fac turism social, cel care este foarte la modă acum. Este o zonă care nu a fost acoperită. Despre măsurile din Marea Britanie de restricţionare a imigranţilor asupra beneficiilor sociale, măsuri care vizează reducerea numărului de imigranţi din UE.

Oamenii educaţi, care ştiu şi limba, se pierd practic în masa populaţiei. Tocmai de aceea se concentrează pe aceste exemple.

Situaţia nu se va rezolva peste noapte, nu ai cum să integrezi o comunitate cu dificultăţi de peste sute de ani, pe de altă parte, nu sunt unul dintre cei care blamează toate campaniile de conştientizare, cei care au dat bani. Cred că este singura soluţie să se continue un proces cu paşi mărunţi până când se va rezolva. Germania şi Marea Britanie vor schimba aceste măsuri peste 5 ani dacă economia va merge mai bine. Probabil că Franţa va merge după politicile din Marea Britanie, dacă se schimbă situaţia economică, probabil nu vor mai exista astfel de măsuri. Se poate să existe o escaladare a atitudinii negative faţă de romi şi de imigranţi, în general. Nu mai sunt atâţia bani de investit în non-discriminare.

Urmărește înregistrarea integrală a emisiunii AICI.