Principalele declarații de la @DezbatereaFUMN: „Vulnerabilități și atuuri geopolitice pentru România” (Fotoreportaj)

Joi, 12 mai, Fundația Universitară a Mării Negre a organizat dezbaterea publică: „Vulnerabilități și atuuri geopolitice pentru România”. Evenimentul a avut loc în incinta hotelului Ramada Plaza Craiova.

Dezbaterea a fost moderată de Dan Dungaciu, Președintele Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), fiind transmis pe canalul de You Tube al Fundației. În acest cadru, organizatorii au pus în discuție rolul, atuurile și vulnerabilității României în context geoeconomic regional, în perspectiva Summitului NATO de la Varșovia, a evoluțiilor și a alegerilor electorale din acest an (România, Rusia, R. Moldova și așa numita Republică Moldovenească Nistreană). Demersul s-a axat pe o abordare integrată Est-Sud a problematicii din regiunea Mării Negre și a spațiului balcanic. Cheia acestei perspective constă într-o abordarea integrată a celor două spații, Balcanii și Marea Neagră, încercând astfel să se substanțializeze profilul României la nivel UE și NATO, ca țară aflată la intersecția celor două plăci tectonice geopolitice într-o Europă tot mai contorsionată.

Cu acest prilej a fost lansat la Craiova volumul Fondul Moldova – podul de investiții peste Prut, autori Dan Dungaciu și Petrișor Peiu (Editura Cartier, 2016).

DSCN0012

Președintele Fundației Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu:

„Unul dintre elementele pe care le-am tot discutat în cadrul Fundației este ce se întâmplă și ce se va întâmpla cu România într-o Europă care începe să arate din ce în ce mai altfel decât eram obișnuiți și în care România se prezintă, astăzi, cu un Guvern tehnocrat în fața unor decizii care sunt mai degrabă politice. Acesta este paradoxul sau un tip de confuzie care nu e neapărat de bun augur. În care politicienii vor să fie tehnocrați și tehnocrații vor să fie politicieni. De fapt, confuzia asta vine din mediul în care ne aflăm astăzi. Un mediu care vine, cum supuneam, cu provocări politice.

(…) Ce se întâmplă astăzi în Europa ne mută într-o altă logică. Probabil știți că s-a folosit în cazul Europei sintagma furtună perfectă. Furtună perfectă este o carte publicată în 1997 de un autor american. A devenit celebră când s-a făcut un film în anul 2000 cu actori celebri de la Hollywood. Furtuna perfectă înseamnă întrunirea unor condiții în care o navă nu poate să scape. Altminteri spus, fie că sunt condiții de vânt, de valuri, de cutremur, de tsunami, o navă nu poate să scape din acel ansamblu corelativ de condiționalități. Expresia aceasta a fost lansată, apropo de Europa, anul trecut, în noiembrie, de către un important think tank american – Atlantic Council – care a pus următoarea întrebare: cum manageriază Europa furtuna perfectă care se îndreaptă spre ea?

Asta înseamnă că e un ansamblu de condiții care includ: 1) criza euro care nu se întrevede a fi depășită; 2) Federația Rusă, ce se întâmplă în Ucraina și Crimeea; 3) refugiații din Orientul Mijlociu”.

lansare2

Generalul, analistul militar și de securitate, Alexandru Grumaz:

„De astăzi (n.r ieri) scutul antirachetă a intrat în subordinea NATO. Discuţia despre scut s-a purtat în două administraţii : Bush şi Obama. În prima administraţie, decizia de instalarea a scutului pe cei patru piloni pe care-i are : Turcia, Anglia, Polonia, era cu precizarea că în locul României, era Cehia. Dacă scutul ar fi fost amplasat în Cehia, orice lovitură venită dinspre Iran, pentru că Iranul este inamic în această ecuaţie… racheta ar fi fost lovită deasupra teritoriului României. În condiţiile actuale, racheta este lovită deasupra Mării Negre şi atunci toate deşeurile, fiind chiar şi o rachetă cu încărcătură nucleară cad deasupra Mării Negre. Acest proiect se întinde pe mai mulţi ani, este printre puţinile proiecte care a avut continuitate. În afară de proiectul european şi proiectul NATO, acesta a fost cel de-al treilea proiect pe care am reuşit să-l ducem până la capăt indiferent de cine a fost la conducerea administraţiei de la Bucureşti…

La Summit-ul NATO de la Varșovia, procesul de extindere a NATO trebuie să continue. Nu vorbesc de Finlanda și Suedia. Muntenegru va următorul stat care va adera. Georgia va urma”.

DSCN0027

Directorul Departamentului de Studii Economice al FUMN, Petrișor Peiu:

„Un stat este conectat la lume în măsura în care are o anumită greutate specifică, o anumită semnificație economică. Se caută de către macroeconomiști măsura acestei greutăți specifice pentru a ajuta și companiile multinaționale în acest context de piață globală, să ia decizii cum să se relocheze în diverse state unde sunt rezerve. O măsură foarte simplă, un indicator foarte important este mărimea economiei, mărimea PIB-ului, după paritatea puterii de cumpărare, racordarea a monedei locale la moneda de referinţă pe plan mondial, care rămâne dolarul american. Trebuie să spunem că regiunea în care noi trăim este dominată de economia Federaţiei Ruse, a 6-a cea mai mare economie a lumii, cu o valoare de 3700 mld de dolari, a doua economie relevantă în regiunea este Turcia, care are cam 1600 mld de dolari şi a treia ţară atlantistă din această ierarhie ar fi Polonia, cam cu 1000 de miliarde de dolari. Urmează o surpriză pentru noi. Ştiu că noi nu ne vedem aşa, România este a 44-a economie mondială…

 Putem vorbi că lipsa de viziune politică generează un grad de sofisticare economică mai scăzut, iar gradul scăzut de sofisticare al economiei duce la o lipsă de viziune politică. Este vorba de un cerc vicios aici. Trebuie spart la un moment dat, prin a sensibiliza întreaga societate să participe la această decizie politică sau să împingă spre a ne crește gradul acesta de relevanță în regiune care înseamnă mai mulți bani și mai multe locuri de muncă”.

DSCN0036

Directorul Departamentului de Studii Estice al FUMN, George Scarlat:

„Este foarte important ca cei care îşi vor asuma pe viitor răspunderi să ştie foarte bine să definească interesele naţionale şi interesele României şi să aibă o percepţie foarte clară despre noi şi despre România. Este foarte importantă percepţia noastră despre realitatea obiectivă. Nu este nevoie să ai numai tehnologie, ci şi o percepţie clară. Acum dacă ne referim la tema conferinţei noastre, eu cred că şi vulnerabilităţi şi atuuri sunt unul şi acelaşi lucru, depinde de unde priveşti, dacă este jumătatea goală sau jumătatea plină a paharului. Faptul că suntem în calea răului este o vulnerabilitate sau este un atuu că ne creşterea ponderea geopolitică ?! Suntem pe flanc. Politica externă se face la televizor de aceea contează şi opinia publică, care  face presiune asupra factorilor de răspundere. Cred că pe politica estică sunt două abordări foarte departe de centru…Estul este Rusia…

Prima abordare este că Rusia reprezintă un mare pericol și trebuie să facem tot ce putem ca să contracarăm această amenințare iminentă la adresa țării noastre. Cealaltă abordare spune că ați supărat  cu Deveselu Rusia, stat puternic și imprevizibil care poate face rău. Această abordare și ea greșită pentru că dacă Germania deține bombardiere nucleare nu înseamnă că nu are relații cordiale cu Rusia”.

DSCN0056

Directorul INSCOP București și coordonatorul de programe al FUMN, Darie Cristea:

„Prima întrebare este dacă se potrivește un asemenea instrument (sondajul) pentru a evalua o serie de chestiuni care țin de foartele importantele subiecte discutate aici, chestiuni de securitate, de politică externă, chestiuni legate de paliere mai dificile din punct de vedere al identității și lucruri care de foarte multe ori nu sunt foarte bine cunoscute de public. Este o întrebare venită din partea experților, dacă opinia publică este relevantă pentru o serie de genul acesta în condițiile în care la un sondaj pe tematică geopolitică sau de politică externă vom opține întodeauna un număr foarte mare de nonrăspunsuri.

Pe de altă parte, opinia publică trebuie să ne intereseze pentru că indiferent de faptul că știu sau nu știu, oamenii aceia votează, oamenii aceia cumpără,  oamenii aceia își formează anumite atitudini, preferințe și dacă noi cei care știm să lucrăm cu asemenea instrumente nu avem grijă de opinia publică de la noi din țară, riscăm să aibă alții grijă de opinia publică de la noi.

 Atunci când vorbim de atuuri geopolitice, riscuri, vulnerabilități, amenințări, ne interesează publicul sub două caracteristici, două variabile foarte importante. Aici intervine opinia publică în toată această discuție și anume: conștientizare și suport”.

DSCN0005