Principalele declarații de la @DezbatereaFUMN: „România – Pivotul Euroatlantic al regiunii” (Fotoreportaj)

FUMN | 02.04.2016

Luni, 28 martie, Fundația Universitară a Mării Negre și New Strategy Center au organizat dezbaterea publică: „România – Pivotul Euroatlantic al regiunii”. Evenimentul a avut loc în incinta hotelului Grand Hotel du Boulevard având printre invitați reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și de securitate.

Dezbaterea a fost moderată de Ionel Nițu, președintele New Strategy Center, fiind transmis online pe site-ul Privesc.eu. În acest cadru, organizatorii au pus în discuție posibilitatea unei perspective asupra vecinătății României, care să integreze axa estică și cea sudică. Demersul se axează pe o abordare integrată Est-Sud, a problematicii din regiunea Mării Negre și a spațiului balcanic, menținând astfel interesul aliaților pe subiecte importante pentru România. Cheia acestei perspective constă într-o abordarea integrată a celor două spații, Balcanii și Marea Neagră, încercând astfel să substanțializăm profilul României la nivel UE și NATO, de țară aflată la intersecția celor două plăci tectonice geopolitice.

DSCN0395

Șeful Cancelariei Prezidențiale, Dan Mihalache:

„Trebuie să menținem echilibrul unei abordări unitare în materie de politică externă și cred ceea ce a însemnat consensul din ultimii 20 de ani în rândul orientărilor majore de politică externă a României, că este vorba de Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și apartenența la UE, a fost un bun câștigat până la urmă. (…) România poate să fie un pivot la Marea Neagră, un pivot de stabilitate și un stat care proiectează stabilitate și securitate în regiune, așa că eu cred că este nevoie de foarte multă înțelepciune și de a nu strica din motive politicianiste, de campanie electorală internă lucruri care au funcționat în sistemul politic din România, indiferent cine a fost la putere”.

„Nu cred că trebuie să ne autoflagelăm și să ne explicăm între noi fără să ne întrebe nimeni cât de slabă și lipsită de imaginație este politica externă a României (…). Până la urmă, riscăm să părem noi înșine mai, iertați-mi cuvântul neacademic, proști decât suntem. Dacă ne uităm la ultimul an (…), nu cred neapărat că România nu a făcut mutările cele mai bune și cele mai inspirate și nu a câștigat, inclusiv în rândul partenerilor transatlantici și europeni, ideea, imaginea unei țări pe care se poate conta”.

„Cred că această criză a refugiaților va amplifica și alte multe întrebări legate de funcționarea Uniunii Europene și de abia asupra acestor întrebări, care vor fi complicate și cu bătaie pe termen lung, va trebui să fim pregătiți să dăm răspunsuri și uneori să facem opțiuni majore”.

„Eu cred că este o fereastră de oportunitate și că o Românie inteligentă și care nu derapează poate să-și proiecteze forța în Uniunea Europeană, în NATO și în zonă. Să nu stricăm acele avantaje comparative care astăzi, într-un fel sau altul, ne individualizează, respectiv o creștere economică consistentă, un sistem politic stabil fără forțe excentrice (…), un consens la nivelul clasei politice privind marile orientări de politică externă (…), consens care există și la nivelul populației”.

DSCN0373

Călin Ungur, consilier de politică externă al Primului-Ministru:

„Mi se pare că România este mult prea puțin prezentată în dezbaterile publice europene, transatlantice, la Washington vizavi de ceea ce ne îngrijorează. Unu — este să spui cu voce tare care sunt îngrijorările tale și doi — trebuie să oferi și un mod de acțiune. (…) Cred că este important nu numai să spunem ce ne doare, avem o analiză foarte pertinentă vizavi de valoarea strategică a Mării Negre, este corectă și partenerii noștri o recunosc, avem o analiză vizavi de resursele de securitate (…), dar ne trebuie și fapte”.

„Știm exact ce vrem de la summitul NATO de la Varșovia, știm în ce măsură putem să avansăm parteneriatele strategice, dar, din punctul meu de vedere, nu este suficient. Este doar o componentă care ne asigură o poziționare pe o anumită dimensiune, astfel încât să fim cât mai puțin surprinși dacă cineva face o mișcare. Cred că trebuie să adăugăm la această componentă o componentă de prosperitate, de dezvoltare economică”.

„Lipsește acel pion central care să-și asume responsabilitatea soluțiilor. Faptul că fiecare își face treaba nu este suficient, este important ca procedura să nu împartă rezultatul. Adică dacă a făcut conform procedurii un lucru și nu am ajuns la un rezultat, nu putem să spunem la sfârșitul zilei că ne-am atins obiectivele. Important este să putem să împingem lucrurile mai departe și este important să putem să avem capacitatea să anticipăm unde vrem să fim peste cinci ani”.

„La summitul de la Varșovia cred că România va trebui să vină cu o agendă mai ambițioasă (…) și cu soluții care să fie valabile nu mâine, ci și pentru perioada următoare și care să răspundă nevoii de adaptare pe termen lung a Alianței”.

DSCN0375

Daniel Ioniță, Secretarul de stat pentru afaceri strategice:

„Ne confruntăm cu provocări și amenințări majore atât în zona de est, cât și în zona de sud a Europei. Este clar că după anexarea ilegală a Crimeei în martie 2014 situația din Est s-a schimbat dramatic. Aspectul respectiv a dat naștere la o nouă gândire și o nouă evaluare a mediilor gepolitic și geostrategic. Din punctul de vedere al României, gestul respectiv a fost unul destul de important și aici trebuie să fim foarte expliciți. Credem că dacă o graniță poate fi schimbată cu forța, atunci toate granițele pot fi supuse unui astfel de regim”

„Continuarea acţiunilor agresive în Estul Ucrainei, precum şi determinarea Rusiei de a contracara măsurile adoptate de NATO după anexarea ilegală şi ilegitimă a  peninsulei Crimeea, impun menţinerea evoluţiilor din Est şi a consolidării apărării colective pe flancul estic printre priorităţile de prim rang ale Alianţei Nord-Atlantice”

„În tot ceea ce a făcut România până acum a existat o constanță – o linie roșie în politica externă și de securitate a României. Această linie roșie a cuprins întotdeauna și o referire la dreptul internațional și principii. Politica externă a României este o politică principială, coerentă și predictibilă. România, pe plan extern, face ceea ce spune și își asumă acele angajamente pe care e în măsură să le ducă la bun sfârșit”.

„Lumea în care trăim este tot mai complexă și tot mai interconectată, dar, în același timp, este tot mai contestată. Iar contestația în zilele noastre a devenit norma, și nu neapărat excepția. Uitați-vă ce se întâmplă în statele cu o democrație consolidată, uneori chiar la nivel național și instituțiile din care provenim”.

„Politica externă a României se bazează pe trei piloni prezentați și afirmați de către președintele Iohannis. 1) apartenența la NATO; 2) apartenența la Uniunea Europeană și 3) parteneriatul strategic cu SUA. Pe lângă cei trei piloni care reprezintă baza de la care ne construim orice acțiune prezentă și viitoare, există pleiada de parteneriate strategice ale României și, de asemenea, dorința de consolidare a relațiilor bilaterale cu statele vecine”.

„Din perspectivă securitară, România are un profil consolidat, atât în regiune, cât şi global. Astfel, ţara noastră contribuie la  implementarea Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale (Readiness Action Plan), precum şi a celorlalte decizii de la Summit-ul NATO din Marea Britanie. De asemenea, România găzduieşte două structuri Aliate de comandă şi control: Unitatea NATO de Integrare a Forţelor/NFIU (1 septembrie 2015) şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est/MND SE HQ (activată la 1 decembrie 2015) care au un rol esenţial în asigurarea unei prezenţe Aliate pe teritoriul naţional”.

„România promovează mai multe priorităţi: implementarea completă a deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din 2014; asigurarea unei prezenţe avansate a forţelor Aliate, care să fie credibilă, cu rol de descurajare, persistentă, în măsură să răspundă rapid şi eficient ameninţărilor pe flancul estic al NATO; continuarea şi creşterea atenţiei Aliate asupra regiunii Mării Negre; consolidarea relaţiei de parteneriat NATO-UE; sublinierea relevanţei politicii de extindere a NATO; menţinerea şi consolidarea sprijinului NATO pentru partenerii săi”

„Parteneriatul strategic cu SUA este una dintre cele trei mari alegeri strategice din politica externă ale României, care au ca scop realizarea obiectivelor de securitate naţională şi modernizare politică, economică şi socială, celelalte două fiind NATO şi Uniunea Europeană”.

„Pe relația cu R. Moldova acţiunea României are un dublu rol: (1) de stabilizare a statului vecin şi de consolidare a cadrelor instituţionale şi democratice şi (2) de ancorare (politică, strategică, dar şi fizică) a statului vecin la spaţiul european/euro-atlantic”.

DSCN0369

Ambasador Sergiu Celac, membru al Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre:

„În majoritatea analizelor internaționale, când se vorbește de flancul estic se menționează din ce în ce mai des ideea tandemului polono-român. Statul cu care România are încheiat un parteneriat strategic, după cum avem și cu Turcia mai spre sud. Este o noutate pentru poziționarea politică a statului român pentru că până nu demult, numele României era asociat cu un alt vecin”.

„În urma discuțiilor cu colegii polonezi cu care, în mod firesc, s-a ajuns la concluzia despre importanța acestui tandem pentru proiectarea viitorului în această parte a Europei. Legătura dintre cele două flancuri, sudic și estic a fost făcută inițial chiar în Strategia Națională de Apărare și a fost reluată într-un mod mai explicit în comunicatul ultimei întâlniri a CSAT”.

„Flancul estic poate fi analizat ca având două paliere. Un palier nordic care pornește din mările Barents și Baltica având jucător important pe partea occidentală Polonia și care se confruntă cu o componentă mai asertivă a strategiei de securitate a Federației Ruse. Aceste confruntări crează pericole, amenințări și provocări reale în regiune. Cel de al doilea palier este zona Mării Negre asupra căreia se extinde și aplicarea războiului hibrid. Diferența dintre cele două paliere este că dacă în zona palierului nordic amenințările sunt latente, în afară de mici sondaje de vigilență nu s-a petrecut încă nimic dramatic, în palierul sudic este vorba de acțiuni pe care militarii din vest le numesc cinetice și de pe urma cărora au murit deja oameni în Ucraina și mai recent în Siria. Pregătirea pentru România nu este doar teoretic-preventivă, ci trebuie să avem voința și capacitatea de a face față oricăror provocări”.

„Recent, Izborskii Klub – un club al ultra-naționaliștilor ruși fondat și prezidat de publicistul Prohanov a oferit o analiză foarte dură la adresa proiectelor vehiculate de președintele Poloniei privind revederea vechiului concept Intermarium, promovat prin anii ’20 ai secolului trecut de omul de stat polonez Piłsudski. Iar pericolul principal pe care îl vede acest club ultra-naționalist este că prin această inițiativă ar fi periclitat viitorul relațiilor dintre Rusia și Germania. Foarte interesantă declarație în contextul zvonurilor privind existența unui târg la nivelul marilor puteri”.

„Nu trebuie să așteptăm doar să vedem semnalele care ne conving de anumite înțelegeri ce ne afectează în mod direct interesele și să constatăm numai post-factum. Cred că avem datoria, nu doar posibilitatea, de a promova în discuțiile politice sau publice cu aliații și partenerii noștri apropiați, precum și prezentarea precisă și concretă a intereselor de securitate ale României, indiferent de nivelul desfășurării unor discuții la care noi nu vom participa, aliații și partenerii noștri să știe exact că și România are anumite linii roșii pe care ca și aliați trebuie să le apere”.

DSC_6229

Dan Dungaciu, Președintele Fundației Universitare a Mării Negre:

„Distincţia dintre sud şi est ca axe de securitate, făcută de actorii euroatlantici, inclusiv NATO, a fost anulată de Rusia atunci când s-a dus în Siria, fiind cu ochii pe dosarul estic. Această dihotomie est-sud a devenit irelevantă, aşa cum s-a dovedit, de pildă, în cazul bombardării din Marea Caspică (Est) a unor ţinte din Siria (Sud). Moscova se mişcă pe acest continuum. Ea utilizează şi încurajează criza refugiaţilor sirieni pentru a obţine avantaje strategice în Europa (ridicarea sancţiunilor), intră şi acţionează în Siria pentru a debloca dosarul ucrainean şi a favoriza noi aranjamente de securitate favorabile Kremlinului. România va trebui să ţină cont de acest lucru pentru că se află la intersecţia dintre cele două axe de securitate, iar ce se întâmplă împrejurul ei este îngrijorător”.

„Rusia încearcă să obţină soluţionarea politică a conflictului ucrainean, potrivit acordului Minsk II; respectiv autonomia regiunilor separatiste şi abia apoi să accepte soluţionarea militară, respectiv redarea controlului asupra frontierei ruso-ucrainene din regiunea Donbas guvernului de la Kiev. Mai mult, prin retragerea din Siria, Moscova caută să obţină sprijinul occidental pentru impunerea unei soluţii politice autorităţilor ucrainene”.

„Există pericolul federalizării Ucrainei, chiar dacă nu va fi folosit acest cuvânt, şi apoi al R.Moldova, în care ar putea fi reintegrată Transnistria. În acest sens, analistul a menţionat faptul că pentru prima dată un politician moldovean, preşedintele PSRM, Igor Dodon, îşi face deja campanie electorală în Transnistria, ceea ce ar sugera că partea ar putea să controleze întregul prin aducerea în câmpul constituţional/electoral al republicii a circa 10% de voturi proruse – voturile transnistrene. Astfel s-ar schimba raportul dintre populaţia cu opţiuni pro-est şi cea cu opţiuni pro-vest. Putem să ajungem să ne învecinăm cu Federaţia Rusă pe Prut, fără să ştim cum s-a ajuns la asta, şi este cea mai mare provocare de securitate cu care ne-am putea confrunta”.

„În România are loc o dezideologizare a spaţiului public, pe fundalul instalării guvernului de tehnocraţi, iar teme majore precum Brexitul, criza refugiaţilor sau Rusia nu sunt discutate de partidele politice, care nu au viziuni în acest sens, deşi acestea nu sunt probleme tehnocrate, ci politice în care România va trebui să se poziţioneze”.

DSCN0407

Ion M. Ioniță, redactor-șef al revistei Historia:

„Lispa dezbaterii politice din România cu referire la situația din R. Moldova nu poate clarifica lucrurile și nu cristalizează opțiuni strategice. Am văzut niște evenimente care acum câțiva ani erau de neconceput în spațiul R. Moldova. Legat de ziua de ieri, 27 martie – ziua în care Sfatul Țării a votat unirea acum 98 de ani. A fost organizată la Chișinău o mare manifestație cu participarea a zeci de mii de oameni unde s-a vorbit explicit despre unire și adoptând chiar un program care ar viza chiar pașii pe care ar trebui să-i facă cele două state”.

„Modul în care ne raportăm noi la așa ceva sau modul în care răspundem la așa ceva încă nu se vede și partidele noastre preferă să discute altceva decât aceste teme care, până la urmă vor trebui să primească un răspuns și pentru societatea românească și pentru cei de dincolo de Prut. Această platformă unionistă vorbea despre lucruri destul de concrete dincolo de un ideal național, și anume despre dezvoltare economică, turism, infrastructură, energie etc. Și faptul că în 25 de ani faci cu autobuzul din București până în Chișinău 12 ore, iar cu trenul 14, ne obligă să avem niște răspunsuri legate de dezvoltări și strategii care ar face posibilă o prezență mai mare a României în spațiul economic din R. Moldova”.

Urmăriți înregistrarea integrală a dezbaterii „România – Pivotul Euroatlantic al regiunii” AICI.

Vedeți galeria foto de la eveniment AICI.