Președintele FUMN a participat la Simpozionul Naţional de la Săliştea de Sus • Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş, ediţia a X-a

Gheorghe Pârja | Articole | 30.08.2018

După zece ani, mi-am format o părere despre manifestarea culturală de la Săliştea de Sus. Am scris de mai multe ori că oraşul de pe Valea Izei a devenit o reşedinţă ocrotitoare pentru idei majore, care preocupă intelectualii acestui timp. Sunt gânduri care înalţă, idei care dor şi ne ţin în stare lucidă şi care aşteaptă răspunsuri. Exprimate fără ocolişuri, cu rigoare documentară şi ştiinţifică. De când Academia Română, la mijloc de august, este prezentă prin conducerea ei la acest Simpozion, imprimă anvergură şi spiritul aulei academice.

Anul acesta, în zilele de 13 şi 14 august, sub semnul Anului Centenar, temele abordate de participanţi au fost adecvate evenimentului. Specialişti, cercetători, profesori, academicieni descoperă în istoria Maramureşului subiecte care întregesc istoria naţională. O fericită înţelegere, în cei zece ani, a avut primarul Ştefan Iuga, alături de Consiliul local, pentru această manifestare unică în această parte de ţară. Academia Română, ceilalţi participanţi au avut cuvinte de mulţumire pentru buna organizare, după bunele obiceiuri ale ospeţiei.

Organizatori, moderatori, cei care armonizează manifestarea sunt profesorii Simion Iuga şi Nicolae Iuga. Dar să vă prezint tabloul manifestării din acest an.

Vasile Iuga, Dan Dungaciu, Constantin Buchet, Emil Burzo

Cuvântul de deschidere a Simpozionului, din partea organizatorilor, l-a rostit primarul oraşului, ec. Ştefan Iuga. A urmat discursul acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române. Domnia sa s-a referit pe larg la iniţiativa de a înfiinţa, la Săliştea de Sus, Centrul de Cercetări al Academiei. Atestat în fiecare an de Secţia de Filozofie şi Filologie. Se preconizează elaborarea hărţii toponimelor, cercetarea specificului limbii vorbite. S-a referit la personalitatea lui Vasile Goldiş, cel care a fost cu ideea Adunării de la Alba Iulia şi ridicarea unui monument. Adunarea s-a făcut, monumentul nu. Apoi a vorbit despre nobilii cavaleri din Maramureşul liber, care au apărat graniţa de nord, abordând şi legătura dintre viaţa civică şi biserică.

Acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române, s-a referit la semnificaţia Anului Centenar, dar şi la onomastica din Suciu de Sus, locul de obârşie a familiei sale. După care şi-a centrat atenţia asupra satului Băseşti şi a oamenilor săi. Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, a fost aşteptat cu intervenţia sa, deoarece orice propoziţie rostită de el ne dă de gândit. Anul acesta s-a referit la o temă de actualitate, vorbind despre Europa şi naţiunile ei. A detectat resurecţia unor partide politice care se folosesc de asumarea identitară. Migraţia a adus în discuţie problema identităţii. La fel şi spectrul terorismului, care a făcut să apară în Europa structuri politice care greu pot fi trecute cu vederea. A mai vorbit despre ascensiunea lui Macron, dar şi despre Ungaria lui Viktor Orban. ”Cine îşi face iluzia că atitudinea lui Trump nu va afecta Europa se înşeală”, lucru de luat în seamă.

Dr. Vasile Iuga, recunoscut ca un expert în dezvoltarea antreprenoriatului în România, precum şi pentru rolul deosebit jucat în profesionalizarea funcţiei auditului financiar, a vorbit despre gazul natural din Marea Neagră. Ajuns, dintr-o marfă banală, un vector strategic. Domnul Iuga pledează pentru implicarea ţării în interconectare. Dacă vom rămâne izolaţi, generaţiile viitoare ne vor judeca. Ca un săliştean de rang, crede că temele de istorie trebuie să se îmbine cu teme recente. Construcţia României trebuie să ia în calcul amândouă aspectele.

Despre geopolitica transportului ţiţeiului în Europa de Est a conferenţiat universitarul Timur Chiş, de la Universitatea din Constanţa. Ca în fiecare an, dr. Livia Ardelean, de la Arhivele Naţionale din Cluj-Napoca, vine cu subiecte bine documentate despre istoria locului. Abordând evoluţia localităţii care găzduieşte simpozionul a dezvoltat un evantai de probleme despre care ştiam mai puţin. Efectele epidemiei de ciumă din 1710 s-au soldat cu mari pierderi de populaţie. În 1743, vârful ciumei a ajuns la Săliştea de Sus. Apoi ne-a lovit foametea. Ierni grele, lipsă de alimente. S-a ajuns la dislocări de populaţii, la venirea de oaspeţi în Maramureş. Dr. Ioan Cătălin Vlad, managerul Institulului Oncologic Cluj-Napoca, a plasat oncologia românească în context european.
Un moment emoţinant al întâlnirii l-a constituit acordarea Titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului Săliştea de Sus prof. univ. dr. Nicolae Iuga şi ing. Mihai Iuga.

Ca în fiecare an, am participat la întâlnirea cu noile apariţii editoriale. Le enumăr, urmând să le prezint pe larg. Universitarul Dan Dungaciu ne-a adus volumul “Elemente pentru o teorie a naţiunii şi naţionalismului”. Profesorul Dumitru Chiş este autorul unei cărţi de referinţă despre Şcoala Gimnazială din Săliştea de Sus. Profesorul Nicolae Iuga a avut inspiraţia fericită de a publica în volum ziarul „Sfatul”, din Sighetu Marmaţiei. Istoricul Ilie Gherheş şi-a prezentat cartea „Maramureşenii şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”, iar profesorul Simion Iuga ne-a dăruit volumul 8 „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş”.

Prima zi a Simpozionului Naţional s-a încheiat cu recitalul de muzică clasică susţinut de sălişteanul Petru Iuga, acum profesor la Universitatea de Muzică şi Artă Reprezentativă din Mannheim (Germania).