Prea devreme sau prea târziu pentru o relaţie cu Rusia?

De Dan Dungaciu | Articol publicat în Revista Q Magazine | 24.06.2013

România declară de fiecare dată că vrea o relaţie bună cu Rusia, dar nu ştie cum să facă asta; Rusia ştie cum să facă, dar nu vrea! Cam acesta e, după unii, tabloul. Vizita la Bucureşti a şefului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, a resuscitat tema relaţiei bilaterale: cum şi, mai ales, de ce trebuie să colaboreze cele două state. Poate, poate, Rusia începe să vrea!… Aşa să fie?

O relaţie accidentată, blocată, amânată

Istoricul relaţiei nu e încurajator. Confruntarea durează de vreo 200 de ani, şi nu s-au schimbat multe de atunci. Doar decorul. După 1989, ruptura s-a petrecut imediat ce România a arătat clar că merge spre Vest şi nu îşi gândeşte destinul în raport cu Estul. Moscova a strâmbat, firesc, din nas. Maximum de „simpatie“ din partea rusă a fost, se pare, livrat pe la mijlocul anilor ’90, şi s-a tradus printr-o teză emanată de tratatul geopolitic al lui Dughin, după care România se poate chiar reuni cu Basarabia, dar – cum altfel? – doar în condiţiile unei bune relaţionări cu Rusia. Una dintre expresiile concrete ale acestui proiect a fost aşa-numitul „Plan Belkovschi“, prezentat şi la Bucureşti prin 2003, eveniment petrecut, aparent întâmplător, în preajma intrării României în NATO. După integrarea euroatlantică a României, deloc surprinzător, toate „ofertele“ Rusiei au încetat. Cel puţin până acum.

Ceea ce trebuie însă reţinut este că niciodată relaţia bilaterală România-Rusia nu a fost strict personală, iar ideea după care preţul gazelor depinde de tonul declaraţiilor unuia sau altuia dintre preşedinţii de la Bucureşti este naivă. Preţul gazelor a crescut când în România era un preşedinte care avea toate datele să nu se întâmple asta. Şi totuşi, negocierile cu Moscova s-au blocat, în ciuda unor scurte episoade de dezgheţ, nicio resetare nefiind deocamdată viabilă.

Prea devreme pentru Rusia…?

Faimoasă axă lansată de preşedintele Băsescu nu a ajutat. Dimpotrivă. Relaţia a ajuns la nivelul declaraţiilor făţişe, directe, fără nuanţă diplomatică. Temperatura ajunge undeva spre zero, parteneriatul româno-american se dezvoltă, devine un fapt împlinit. Opţiunea României este din ce în ce mai clară. Moscova trimite mesaje, pe toate canalele, de la cele academice la cele politice, de răcire şi blocaj. Modelul polonez de reconciliere nu funcţionează în cazul României.

Citiți mai mult în revista Qmagazine