Politica externă a României (2) / Rusia nu are nevoie de o relaţie cu România. Instituțiile ar veghea la orice derapaj al viitorului președinte

De Anne-Marie Blajan | Cursdeguvernare.ro | 09.10.2014

Cea mai complexă prerogativă a președintelui României este, în contextul sfârșitului de an 2014, politica externă și de securitate. Fără surprize – dar și fără idei: așa s-ar caracteriza mesajul candidaților la președinție privind prerogativa constituțională a realizării politicii externe. Poate ceva neclaritate în privința succesiunii pașilor concreți, în contextul noului război rece. Tocmai de aceea, cursdeguvernare.ro încearcă să schițeze, cu ajutorul experţilor în strategie și politică internațională, desenul provocărilor şi modul de acţiune în politica externă românească în viitor, oportunităţile şi drumurile închise pe care nu merită risipirea eforturilor diplomaţiei româneşti.

Principalii candidaţi la preşedinţie sunt destul de vagi în privinţa obiectivelor lor în relaţia cu Rusia şi în ce termeni văd relaţia cu Moscova în contextul actual din regiune. Atunci când această temă apare în programele electorale, este tratată în şabloanele auzite în ultimul deceniu, fără a detalia în mod clar cum ar putea fi construită “o relaţie pragmatică”.

“Un singur candidat la prezidentiale si-a asumat oficial necesitatea unei relatii mai bune cu Federatia Rusa: Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialista (extrema stanga)”, rezumă profesorul Radu Carp tema relației cu Rusia în discursurile candidaților,  în analiza făcută pentru cursdeguvernare.ro.

Chiar dacă diferenţele între programele electorale anunțate de candidați practic nu există, în discursurile lor publice unii dintre ei acreditează ideea unei apropieri de Rusia şi a influenţei crescânde a acesteia în condiţiile în care preşedinte ar deveni Victor Ponta.

“Pun astfel de declaraţii pe seama lipsei de profesionalism şi a tentaţiei unora de a ieşi din mesajul consecvent, de a încerca să fie un pic <> şi a miza oarecum pe o anumită retorică capabilă să îl individualizeze, să spună altceva decât ce spun uzual”, explică fostul ministrul de externe, Cristian Diaconescu.

Posibilitatea alunecării spre Rusia este egală cu zero, afirmă şi profesorul Florin Diaconu, de la Institutul diplomatic Român. “Nu ştiu nicio ţară NATO care să fie alunecat vreodată înspre Rusia. Oricât de şugubeaţă şi atipică ar fi România, nu o poate face, pentru că ar fi imposibil”, spune acesta.

Rusia nu are nevoie de o relaţie cu România

Rusia nu are nevoie de o relaţie directă cu România, însă are nevoie să se folosească de România în dialogul cu UE şi NATO, spune Dan Dungaciu pentru cursdeguvernare.ro.

“Rusia este suficient de inteligentă să îşi dea seama, chiar dacă ar avea o relaţie foarte bună cu Victor Ponta, că nu va putea schimba întreg eşafodajul românesc orientându-l pe acesta cu ar vrea ea. Rusia nu gândeşte atât de superficial. Ştie clar că în România există un eşafodaj instituţional pe care nu îl poate mişca, indiferent cine se află în faţa acestor instituţii“, spune profesorul Dungaciu.

Însă se foloseşte de România, cum a mai făcut-o şi în 2009, după războiul din Georgia, când a răspuns reproşurilor Occidentului că acordă cetăţenii ruşilor din Osetia şi Abhazia, că şi UE face la fel. România era acuzată că acorda cetăţenii moldovenilor.

De această dată, declaraţiile politicienilor de la noi privind unirea cu Republica Moldova, în special a premierului, care a și primit replica Moscovei, este folosită în acelaşi scop, argumentează Dan Dungaciu.

“A reapărut acum discuţia cu România pentru că a fost situaţia din Crimeea şi din estul Ucrainei. Rusia spune: voi ne acuzaţi de invazii teritoriale, dar iată că voi faceţi asta, iată ce spune România, care este în UE şiNATO”, explică profesorul Dungaciu.

Rusia poate schimba, astfel, discuția şi poate pune UE în încurcătură, cu astfel de argumente. Ea nu are nevoie de relaţii cu România, de niciun fel. “Are nevoie de România să o arate cu degetul în dialogul său la alt nivel, mai înalt, cu UE şi NATO”, mai spune analistul.

Interesele Federației Ruse în România

O altă variantă de analiză este aceea că Federaţia Rusă are interese directe în România, după cum spune analistul Radu Carp, la fel cum are în Polonia şi în statele baltice.

Scopul Rusiei este de a slabi capacitatea de reactie a acestor state fata de ce se intampla in zona de interes ruseasca ce coincide, in viziunea presedintelui Putin, cu granitele fostei URSS. Nu intamplator, Vladimir Putin a folosit in discutiile sale cu inalti oficiali europeni sau ucrainieni numele unor capitale precum Bucuresti, Varsovia sau Riga“, spune profesorul Radu Carp.

Destabilizarea României, o idee îmbrăţişată şi de fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, se poate face prin operaţiuni sofisticate, spune Radu Carp, prin “război hibrid“.

Faptul că România a primit sarcina asigurării securităţii informaţionale a Ucrainei la recentul summit NATO reprezintă recunoaşterea excelenţei în domeniu, dar este şi o mare provocare: România devine mai expusă riscurilor la adresa securităţii sale. Noul preşedinte ar trebui să înţeleagă foarte bine atât riscurile, cât şi atuurile României în materie de securitate”, spune Radu Carp.

România trebuie să discute cu Rusia numai în contextul alianţelor din care este parte

România trebuie să discute cu Rusia numai în contextul alianţelor din care este parte, crede Cristian Diaconescu. Ţara noastră, “alături de parteneri, nu poate exclude nicio formă de dialog bilateral, posibil în circumstanţele de azi în relaţia cu Federaţia Rusă”, afirmă fostul şef al diplomaţiei.

Primul pas este promovarea oricărui proiect regional care ar pune capăt violenţelor, după care ar putea să se implice, alături de parteneri, în proiecte politico-diplomatice.

“Până atunci, singura obligaţie ca ţară este să ne asigurăm că garanţiile de securitate ne protejează 100%, în condiiţile în care – la 300 de km de noi – e un conflict în desfăşurare. Principala obligaţie este să ne apărăm ţara“, afirmă fostul consilier prezidenţial.

Până când Rusia se află în situaţia de a încălca dreptul internaţional şi regulile ordinii mondiale, prin anexarea Crimeei, nu există posibilitatea unui dialog bilateral, mai spuneCristian Diaconescu.

“Preocuparea României ar trebui să fie să îşi securizeze relaţia cu partenerii: privind o problemă la est, trebuie să ne orientăm total demersurile politico-diplomatice spre vest”, susţine acesta.

În caz contrar, ar fi dramatic pentru ţara noastră, consideră fostul şef al diplomaţiei. “Cea mai complicată situaţie în care se poate pune o ţară din cauza decidenţilor săi politici, şi nu din cauza acţiunii, este de vulnerabilizare într-un moment complicat ca acesta. Când decidentul politic începe să relativizeze deciziile și propunerile partenerilor strategici, nu îşi câştigă încrederea la est, dar îşi pierde încrederea la vest. Ceea ce ar fi dezastruos“, avertizează Cristian Diaconescu.

Ambiguitatea nu îşi are locul în acest moment. Şi nici inconsecvenţa. “Când nu eşti consecvent în atitudinea ca stat, în pormovarea de standarde, a dreptului internaţional, faci diferenţa faţă de frontul relativ solidar al ţărilor central şi est europene şi generezi vulnerabilitate, pe care orice alt stat va fi tentat să acţioneze”, explică fostul consilier al preşedintelui României.

“În condiţii de agresiune dinspre est, nu văd ce un demnitar român cu mintea la el ar putea avea altă atitudine decât cea consecventă alături de partenerii săi. Printr-o politică de relativizare, de joc dublu, nu ar avea nimic de câştigat. Orice fel de vulnerabilitate, aproape sigur va fi speculată, de interesaţi şi nu vorbesc doar de zona estică, ci din orice zonă. O greşeală ar putea fi aproape fatală”, a conchis Cristian Diaconescu.

Sursa: www.cursdeguvernare.ro