„Poland First” – Donald Trump la Varsovia

Petrișor Peiu | Ziare.com | 09.07.2019

Din multe puncte de vedere, pentru estul Europei, evenimentul central al saptamanii care se incheie este vizita la Varsovia a presedintelui american, Donald Trump.

Este important sa intelegem cateva lucruri. In primul rand, pentru ce merge Trump la Varsovia? Pretextul oficial al vizitei presedintelui american este plin de semnificatii: participarea la cel de-al doilea summit al Initiativei „celor trei mari”, vehicolul ambitiilor poloneze de a deveni liderul estului Europei.

Intalnirea celor 12 sefi de stat europeni, participanti la formatul „celor trei mari” era programata initial la Wroclaw, capitala Sileziei dar, din motive de securitate se spune, s-a mutat la Varsovia. Poate ca, tot simbolic, este binevenita mutarea de la Wroclaw; acesta este fostul oras german Breslau, capitala Sileziei germane pana la Conferinta de la Postdam (1945) si reprezinta, pentru germani, amintirea dureroasa a „mutarii fortate” de catre sovietici si polonezi a peste 4,5 milioane de germani dincolo de linia Oder-Neisse, mutare in care au murit 650.000 de suflete.

Pe de alta parte, Initiativa celor Trei Mari este „proiectul de tara al Poloniei” si consta in legarea Marii Baltice de cele doua mari sudice, Marea Neagra si Adriatica, printr-un coridor de 12 state, care sa permita Poloniei sa isi exercite influenta si leadership-ul natural al celui mai mare stat estic (aproape 40 de milioane de locuitori).

Practic, polonezii ar dori sa genereze un nou format politic, care sa cuprinda tot estul Uniunii Europene (cele trei state baltice, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croatia, Slovenia, Bulgaria, Austria si Romania) si astfel, sa mute paradigma acestei regiuni de la pozitionarea pe axa Est-Vest (raportarea la Germania si la Federatia Rusa) catre pozitionarea pe axa Nord-Sud (raportarea la regiunea insasi).

Ambitiile polonezilor vin din trecutul interbelic, atunci cand Josef Pilsudsky a lansat conceptul Intermarium (Miedzymorze), un proiect de federatie cuprinzand Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Belarus, Ucraina, Ungaria, Romania, Iugoslavia si Cehoslovacia. Acest proiect a avut parte de opozitia axei Est-Vest, atat URSS cat si Germania si Marea Britanie opunandu-se acestuia.

In timpul ocupatiei sovietice, polonezii au uitat subiectul, dar l-au descoperit subit in 1991, cand s-a format grupul Visegrad (Polonia, Ungaria si initial Cehoslovacia, iar din 1993 cu Cehia si Slovacia), un grup cu obiectivul clar de a defini o regiune central-europeana, delimitata clar atat de nefrecventabilele Romania si Bulgaria, cat si de belicoasele republici iugoslave.

Acest grup, numit in cancelarii V4, a concentrat practic, premiantii fostului lagar socialist si i-a propulsat impreuna in NATO si UE. Dupa venirea la putere in Polonia a conservatorilor (PIS) si a FIDESZ in Ungaria, formatul V4 a fost relansat cu forta, devenind un for de coagulare a identitatii esticilor, vazuta ca opozitie la suprematia strivitoare a Germaniei in Europa. Pe acest fond, presedintele polonez Duda lanseaza Initiativa celor Trei Mari, impreuna cu omologul sau croat la Dubrovnik (2016), initiativa la care au aderat toate statele estice din Uniunea Europeana, plus enigmatica si bine-pozitionata Austrie.

In acest context, Trump merge la Varsovia sa „binecuvanteze” initiativa presedintelui Duda, intr-un gest care marcheaza multe puncte simbolice:
– este o revenire la vizita presedintelui G.W. Bush, care a vizitat la inceputul mandatului sau Polonia, in 2001, inainte de a vizita statele vestice;
– este, in acelasi timp, o vizita facuta in fieful campionului (PIS- partidul care conduce Polonia) contestarii excesivitatii Uniunii Europene si al campionului luptei pentru redarea de suveranitate statelor nationale;
– este si o vizita intr-una din cele numai cinci tari din NATO care aloca 2% bugetului de aparare, tara care va primi anul acesta vizita a 5.000 de militari americani pe parcursul a doua exercitii;
– este si o vizita de multumire pentru sutele de mii de polonezi-americani care l-au ajutat pe Trump sa castige anul trecut state-cheie, precum Michigan, Wisconsin si Pennsylvania;

– este si o vizita de promovare a exporturilor americane- modalitate de a recastiga influenta globala prin exportul masiv de gaz si titei, in contextul in care initiativa celor trei mari doreste sa dezvolte o infrastructura energetica regionala, oferind exportatorilor americani de gaz natural lichefiat (LNG) o piata care vrea sa indulceasca amarul monopolului rusesc (in iunie a sosit primul transport de LNG american in Polonia).

Simbolismul vizitei este subliniat si de momentul central al zilei de 6 iulie: Trump tine un discurs istoric in Piata Krasinski, in fata monumentului ridicat pentru omagierea celor 200.000 polonezi ucisi de gloantele germane si siretenia sovietica in timpul revoltei varsovienilor din 1944.

Ar fi interesant de retinut si faptul ca sunt doua absente notabile la Varsovia: presedintele ceh si cel austriac. Inca de acum doua saptamani, Gazeta Wyborcza cita un diplomat ceh care anunta absenta tarii sale de la summit, pe motiv ca initiativa celor trei mari este „prea vizibil apropiata de cea originala a lui Pilsudsky”. Pe de alta parte, atat premierul Orban Viktor este un sustinator al liniei poloneze (desi si-a tradat vecinul atunci cand a votat pentru un nou mandat al lui Donald Tusk), cat si presedintele extremistilor de la Jobbik, Vona Gabor, ba chiar si Andras Schiffer, fostul presedinte al partidului liberalo-ecologist (de opozitie) LMP- „Politica poate fi diferita”.

Desi principala caracteristica a acestei vizite este considerata a fi impulsionarea (voita sau involuntara) de a face o Polonie si mai confruntationala in Uniunea Europeana germanizata, aspectele economice sunt cel putin la fel de importante.

In prim plan se afla, desigur, forta economica a formatului V4, un grup cu 65 milioane de consumatori, cu un PIB agregat de aproape 2.000 miliarde USD (practic cat o Italie, si demografic, si economic).

Pe plan secund se afla efortul de dezvoltare a terminalelor de LNG (cel polonez, pe coasta baltica este deja gata, cel croat urmand a fi gata in 2019), vazute ca instrumente de consolidare a suprematiei politice americane in regiune.

In al treilea rand, polonezii promoveaza agresiv „cel mai important proiect de infrastructura regionala”, autostrada Via Carpatia (care sa lege estul polonez sarac de la Marea Baltica de portul grecesc Salonic, trecand prin Romania).

In context, sa observam ca 57% din comertul exterior polonez este cu Vestul Europei, datorita retelei de autostrazi care conecteaza Polonia doar cu Germania, in vreme ce totusi 23% din comert se duce catre partenerii regionali.

Pentru acest tip de politica poloneza (de cautare si mentinere a rolului de lider regional), Romania devine esentiala, atat in plan energetic, cat si in sens larg politic, pe canale directe sau indirecte fiind curtata pentru formatul largit V6 (V4 plus Romania si Bulgaria sau Croatia). Efortul polonez se loveste insa de prioritatea romaneasca de a ne alatura „nucleului dur” al Uniunii Europene, adica Germaniei; or, Germania, ca de altfel toate tarile mari, nu prea agreeaza formate regionale, mai ales conduse de polonezii razvratiti.

In contextul in care consumul de gaz in Europa va creste pana in 2030 doar cu 4%, iar in regiune cu 14% (in special in Polonia), resursele energetice ale Romaniei devin interesante, iar presiunea pe construirea unor conducte de transport la nivel regional creste.

Opt dintre statele initiativei celor trei mari au sustinut initierea unui coridor de gaze Nord-Sud (NSGC) in 2011 si aceleasi state au participat la lansarea „Central and South-Eastern Europe Gas Connectivity”- CESEC, in vederea constructiei de infrastructura pentru aducerea gazului caspic (azer, in principiu).

Uniunea Europeana finanteaza proiecte de interes comun in domeniul gazelor, astfel incat din totalul proiectelor finantate prin facilitatea „Conecting Europe”, 90% provin din statele membre ale sus-numitei initiative. Polonia este implicata in 8 proiecte regionale (4 cu finantare europeana) iar Romania in 10 (numai 2 cu finantare europeana).

Se pare ca Romania a ales o cale de compromis: gazduirea in 2018 a forumului anual al initiativei celor trei mari. Este un inceput de asumare a geografiei…

Ce inseamna, din punct de vedere economic, grupul Visegrad actual, V4 si cum se raporteaza Romania fata de initiativa de a il extinde la V6, care o include? Intai situatia curenta.

Polonia este a 24-a cea mai mare economie a lumii, cu un PIB (in metodologia PPP, a preturilor comparabile) de peste 1.100 miliarde USD, a 25-a cea mai complexa economie a lumii, al 23-lea exportator al lumii si al 20-lea importator de pe glob.

Principalele piete pentru exportul polonez sunt: Germania (26% din total), Marea Britanie (7%), Republica Ceha (6,1%), Franta (5,4%), Italia (5,2%), Olanda (4,5%), Statele Unite (2,8%), Federatia Rusa (2,7%),…, Ungaria (2,6%), Slovacia (2,3%),… Romania si Austria (pozitiile 14 si 15,cu cate 1,7%).

Importurile poloneze sunt originate in Germania (24% din total), China (11%), Italia si Federatia Rusa (cate 5,5% din total), Olanda si Franta (cate 3,9%), Republica Ceha (3,8%),… Slovacia (2,1%),.. Austria (1,9%), Ungaria (1,7%), etc.

Republica Ceha este a 49-a cea mai mare economie a lumii, cu un PIB (in aceeasi metodologie) de 370 miliarde USD, a 9-a (!!!) cea mai complexa economie a lumii, al 29-lea exportator al lumii si al 30-lea importator global.

Principalele piete pentru exportul cehesc sunt: Germania (30% din total), Slovacia (7,8%), Marea Britanie (5,3%), Polonia si Franta (cate 5%), Austria (4,2%), Italia (4,1%), Olanda (3,4%), Ungaria (3%), Statele Unite (2,9%), Federatia Rusa (2,1%),… Romania (pozitia 15,cu 1,3%). Importurile cehesti sunt originate in Germania (26% din total), China (13%), Polonia (8,1%), Slovacia (5,5%), Italia (4,1%), Olanda (3,2%), Austria si Franta (cate 3,1%), Rusia (2,7%), Ungaria (2,4%),… Romania (pozitia 15, cu 1,2%).

Ungaria este a 59-a cea mai mare economie a lumii, cu un PIB (in aceeasi metodologie) de 284 miliarde USD, a 16-a (!!!) cea mai complexa economie a lumii, al 35-lea exportator al lumii si al 33-lea importator global.

Principalele piete pentru exportul maghiar sunt: Germania (26% din total), Romania (5,4%), Statele Unite (5,3%), Italia (5,1%), Franta (4,4%), Slovacia (4,2%), Austria (4,1%), Marea Britanie (4%), Cehia (3,4%), Polonia (3,3%),… China (2,2%),… Federatia Rusa (1,8%),…, Ucraina (1,5%). Importurile maghiare sunt originate in Germania (26% din total), Austria (6,2%), China (6%), Polonia (5,5%), Republica Ceha (4,9%), Franta si Slovacia (cate 4,8%),… Federatia Rusa (3,9%), Romania (pozitia a 11-a cu 3%), etc.

Slovacia este a 70-a cea mai mare economie a lumii, cu un PIB (in aceeasi metodologie) de 180 miliarde USD, a 18-a (!!!) cea mai complexa economie a lumii, al 40-lea exportator al lumii si tot al 40-lea importator global.

Principalele piete pentru exportul slovac sunt: Germania (22% din total), Republica Ceha (11%), Ungaria si Polonia (cate 6,1%), Franta (6%), Marea Britanie si Austria (cate 5,3%),… Statele Unite (3,1%),… Federatia Rusa (2,5%),…. Romania si Olanda (pozitiile 12 si 13, cu cate 2,3%). Importurile slovace sunt originate in Germania (18% din total), Republica Ceha (16%), China (8,3%), Coreea de Sud (6,4%), Polonia (6,2%), Ungaria (5,8%), Federatia Rusa (5%),… Austria (3,3%),…. Romania (pozitia a 14-a cu 1,4%).

Romania este a 42-a cea mai mare economie a lumii, cu un PIB (in aceeasi metodologie) de 470 miliarde USD, a 40-a cea mai complexa economie a lumii, al 44-lea exportator al lumii si al 41-lea importator global.

Principalele piete pentru exportul romanesc sunt: Germania (19% din total), Italia (11%), Franta (6,2%), Ungaria (4,3%), Turcia (4,2%), Marea Britanie (4%), Statele Unite (3,3%), Bulgaria (3,1%), Republica Ceha (2,8%), Spania, Polonia si Olanda (cate 2,7%), Austria (2,3%),…, Slovacia (1,7%). Importurile romanesti sunt originate in Germania (19% din total), Italia (11%), Ungaria (7,7%), Franta (5,7%), China (4,8%), Polonia (4,7%),… Austria (3,7%),… Republica Ceha (2,9%), Bulgaria (2,8%),… Slovacia (2,3%).

Ce arata aceste date?

  • Toate economiile din V4 sunt germano-dependente, cu peste un sfert din schimburile comerciale alocate principalei puteri continentale, cehii atingand chiar un neverosimil 30%!

 

  • gradul de integrare a economiilor din V4 este remarcabil: exporturile poloneze merg in proportie de peste 11% acolo, exporturile cehesti merg in proportie de 16% in respectiva regiune, exporturile slovace se indreapta in procentaj de peste 23% acolo (mai mult decat in Germania) iar 8% din exporturile maghiare ajung acolo;

 

  • peste jumatate din exporturile tarilor din grupul V4 se indreapta totusi catre vestul Uniunii Europene (Italia, Franta, Marea Britanie si Olanda se alatura destinatiei favorite de export, Germania) ;

 

  • Statele Unite primesc in jur de 3% din exporturile acestor state;

 

  • Austria este un partener de top (in primii 10) pentru exporturile statelor din grupul V4;

 

  • Romania are o semnificatie marginala, fiind cam a 15-a destinatie de export pentru statele V4, cu exceptia notabila a vecinilor maghiari, pentru care reprezentam a doua piata de export.

Romania are un profil diferit de aceste state, fiind mai putin dependenta de Germania (mai putin de o cincime din comertul exterior), avand in schimb o legatura mai puternica decat statele V4 cu Franta si mai ales cu Italia, avand cifre importante ale comertului bilateral cu Bulgaria si cu Turcia. De asemenea, Austria este un partener mult mai important pentru Romania decat pentru grupul de 4 state central-europene.

Desi exporta catre V4 sub 9% din totalul exporturilor, Romania importa enorm din aceste state: aproape 18% din total, adica un volum aproape dublu! Romania are deficite importante in relatiile comerciale cu Ungaria si Polonia (2 miliarde USD fata de Ungaria si peste 1 miliard USD in relatia cu Polonia), care reprezinta a doua si a treia componenta a deficitului comertului exterior. Cu alte cuvinte, peste o treime din deficitul nostru comercial provine din relatia dezechilibrata economic pe care o avem cu grupul V4.

La deficitul comercial important acumulat din comertul cu statele respective se mai adauga si dezechilibrul investitional puternic: cehii au o prezenta solida a colosului CEZ in Romania (cu investitii de peste 1 miliard USD aici), maghiarii sunt prezenti cu doua dintre cele mai mari companii ale lor (MOL, gigantul petrochimic unguresc are o cifra de afaceri in Romania de peste 1 miliard USD, iar OTP devine o banca de top 10 incet-incet), polonezii vin si ei din urma cu foarte multe companii de talie mijlocie care si-au facut o tinta din extinderea pe piata romaneasca. Companiile romanesti sunt, in schimb, de negasit ca amprenta investitionala in statele respective iar firmele romanesti importante (cele energetice, bancile etc) nu exista ca prezenta pe pietele V4.

In acest context, complicat si de relatii politice mediocre, apropierea Romaniei de formatul Visegrad pare o decizie foarte, foarte indepartata. Ungaria reprezinta, in continuare, cel mai dificil si ignorat dosar de politica externa al Romaniei, Cehia si Slovacia nu se afla pe agenda prioritatilor Bucurestiului, iar polonezii se afla oarecum in contratimp cu noi in pozitionarea fata de nucleul vestic al Uniunii Europene (de fapt, fata de Germania).

Singura raza de lumina aici o reprezinta alinierea polono-romana in spatele marelui aliat american in NATO, ceea ce, in termeni strategici reprezinta baza unui viitor comun pentru cele doua state. Este insa insuficient pentru o apropiere mai mare si formalizata a Bucurestiului de grupul V4.