Orban Viktor, Magyarorszag kormanyzoja

Petrișor Peiu | Ziare.com | 22.01.2018

Orban Viktor si-ar fi dorit sa fie regele apostolic al Ungariei (Apostoli kiraly), dar nu poate fi decat un regent (kormanyzoja); denumirea pe care si-ar fi dorit-o Orban Viktor pentru sine ar fi fost, fara indoiala, cea maximala folosita de catre regii apostolici ai Ungariei: „Rege Apostolic al Ungariei, Dalmatiei, Croatiei, Slavoniei, Ramei, Serbiei, Galitiei, Lodomeriei, Cumaniei si Bulgariei, mare Principe al Transilvaniei, Conte al Secuilor” (aici Cumania suntem noi, daca era vreo indoiala).

La 29 august 1526, pe campia mlastinoasa de la Mohacs, regatul independent al Ungariei a incetat sa existe pentru totdeauna, iar titulatura de rege al Ungariei, care stapanea, intr-un fel sau altul, centrul Europei si Balcanii de Vest, si-a pierdut definitiv semnificatia.

In acea batalie a pierit o treime dintre ostasii maghiari, inclusiv regele Ludovic al II-lea si comandantul armatei, arhiepiscopul Tomori Pal, dar ungurii au capatat expresia „Tobb is veszett Mohacsnal” (mai multe s-au pierdut la Mohacs, in traducere literara). Lipsa de adecvare si de simt istoric l-a facut pe necoptul rege Ludovic al II-lea sa refuze pacea cu puternicul sultan otoman Kanuni Suleyman (Legiutorul) si sa aleaga razboiul cu un imperiu aflat la apogeul expansiunii sale.

Dupa acel fatidic 29 august 1526, istoria Ungariei a stat mai mereu sub semnul inadecvarii: conducatorii sai, putin inspirati, au pornit razboaie complicate, pe care nu le puteau castiga, intr-o incercare nebuneasca de a recastiga teritoriile stapanite odinioara de catre regii apostolici.

Poate expresia cea mai clara a inadecvarii conducatorilor maghiari a fost politica dusa de regentul Horthy Miklos: acesta si-a schilodit in primul rand administratia si intelectualitatea emitand doua „Legi referitoare la evrei” prin care le-a impus acestora o cota de doar 20% dintre functiile publice si profesii liberale si trecand apoi la ocuparea unor vaste regiuni apartinand statelor vecine: astfel, desi trupele cehoslovace i-au invins pe unguri in doua randuri (la Berehovo si Borzsava), Ungaria obtine la 2 noiembrie 1938 (prin primul Diktat de la Viena), sudul Slovaciei si Rutenia carpatica (12.000 kmp, 900.000 locuitori), teritoriu pe care il „completeaza” in martie 1939 cu fasia estica a Slovaciei; pe 30 august 1940, Ungaria smulge Romaniei (prin al doilea Diktat de la Viena) un teritoriu de peste 43.000 kmp, cu o populatie de peste 2,5 milioane locuitori iar, in urma atacarii Iugoslaviei, armata a 3-a maghiara ocupa Voivodina.

Intre timp, Budapesta parcursese multe etape ale inadecvarii: a doua Lege anti-evreiasca a fost emisa in 1938 de catre un guvern condus de Imredy Bela, un premier demis apoi pentru pacatul de a avea un bunic evreu. Sa nu mai vorbim despre actul specific unguresc prin care, la 3 aprilie 1941, premierul in functie, Teleki Pal se sinucide!

Totul a culminat cu parodia din iunie 1941: la 26 iunie, o operatiune neghioaba de tipul „false-flag” indica un bombardament sovietic al orasului Kosice, iar a doua zi, pe 27 iunie 1941, Ungaria declara razboi Uniunii Sovietice, fara a avea niciun motiv real, spre deosebire de Romania, care dorea sa isi recupereze Basarabia din ghearele lui Stalin. Rusii nu vor uita niciodata acest act de nebunie sinucigasa al Budapestei, care, de altfel, a condus la moartea a peste 300.000 de militari unguri si peste 600.000 civili. In timpul razboiului, inadecvarea guvernului maghiar a atins asemenea culmi incat guvernul condus de catre Bardossy Laszlo emite o a treia Lege Anti-evreiasca, prin care interzice nu numai casatoriile mixte, ci chiar si relatiile sexuale intre evrei si unguri!

Ei bine, dupa multi ani de la ultimul Mohacs (1945), Ungaria pare ca si-a recastigat echilibrul si se afla intr-o noua ofensiva internationala, de data acesta mai racordata la realitatile secolului XXI, sub bagheta unui alt „regent”: puternicul si longevivul Orban Viktor.

Pozitia internationala a guvernului Orban pare ca se afla sub zodia norocului, iar Budapesta a capatat o expunere maxima, devenind, cel putin geopolitic, miezul noii constructii a Europei Centrale.

Ungaria este partenerul privilegiat atat al celei mai mari puteri regionale, Polonia, cat si al adversarului istoric al polonezilor, Rusia. Ungaria este unul dintre promotorii expansiunii chinezesti in Europa, dar este si destinatia favorita a investitiilor si comertului japonez in regiune, nemaivorbind de faptul ca Budapesta intretine de peste doua decenii relatii formalizate cu Taiwan-ul. Desi se afla printre primele state care au recunoscut independenta Kosovo, Ungaria a devenit acum principala locomotiva a integrarii Serbiei in Uniunea Europeana.

Mai mult, desi se opune violent valorilor promovate de Uniunea Europeana aflata sub conducere germana, Orban este aclamat la Munchen si continua sa atraga de doua ori mai multe investitii germane decat Romania, aceasta din urma strident pro-germana in atitudini. Desi promotor afisat al cultului unor „personalitati” istorice evident anti-semite, Orban Viktor il primeste zambitor la Budapesta pe premierul israelian Netanyahu. Desi orchestreaza vizibil coalizarea partidelor maghiare din Romania pentru obtinerea autonomiei etnice in asa-zisul „Tinut secuiesc” si boicoteaza aderarea Romaniei la OECD, liderul informal de la Bucuresti se lauda cu prietenia lui Orban si schimba intreaga legislatie a Educatiei doar pentru a-i da acestuia din urma satisfactie, iar Ministrul de Externe roman declara prioritate a mandatului sau „resetarea” relatiilor cu Budapesta.

Iar, mai nou, caderea Austriei sub avansurile coalitiei nationaliste si eurosceptice, precum si rezultatele alegerilor parlamentare din Cehia, par sa ii intareasca profilul de model regional lui Orban Viktor.

Anul trecut, de pilda, comertul bilateral Ungaria-Taiwan a atins cifra de 685 milioane USD (a 11 relatie comerciala a Taiwan-ului in UE) iar cele doua parti au semnat mai multe memorandum-uri, inclusiv unul pentru agricultura. Cu toate acestea, Ungaria are exporturi de 2,2 miliarde USD catre China si importuri de 4,8 miliarde USD de acolo. Iar noi, cei cuminti care fugeam si de fotografiile cu oficialii taiwanezi, avem un anemic export de 682 milioane USD catre China, de unde importam de 3,8 miliarde USD. Iar pe lista de parteneri comerciali ai Taiwan-ului nici nu ne aflam.

De mult, la noi se tot propaga zicala conform careia singurii vecini buni ai nostri sunt Serbia si Marea Neagra; ei bine, exporturile romanesti catre Serbia se ridica la ridicola suma de 519 milioane USD, in vreme ce Ungaria vinde catre sarbi produse in valoare de 1,4 miliarde USD. Ungurii au recunoscut Kosovo la numai o luna de la declararea independentei (martie 2008), iar noi inca nu am facut-o, tocmai pentru a pastra bunele relatii cu Belgradul. Si atunci, cum se face ca Belgradul are un proiect de 2 miliarde USD pentru un tren de mare viteza care sa il lege de Budapesta, nu de Bucuresti (sau macar de Timisoara)?

Suntem noi pro-nucleul dur si pro-germani, iar ungurii contesta suprematia lui Mutti? Suntem, dar atunci de ce la ei construiesc fabrici Audi si Mercedes, iar la noi face Kaufland magazine? Sau de ce noi exportam in Germania bunuri de 13 miliarde USD, iar ungurii de 28 miliarde USD?

Suntem noi in prim-planul luptei cu pericolul rusesc, iar ungurii sunt mandri de logodna lor cu tarul de la Kremlin? Si atunci de ce polonezii fac corp comun cu ungurii si nu cu noi? O sa se ridice vreun avion unguresc de la sol pentru a apara Polonia? Cele romanesti sigur o vor face. De ce atunci ungurii vand de 4,2 miliarde USD in Polonia, iar noi doar de 1,8 miliarde USD?

Suntem noi cei mai aliniati pe frontul anti-semitismului? A spus Liviu Dragnea ca ar fi bine sa mutam ambasada la Ierusalim? Este regimul Orban promotorul cultului politicienilor anti-semiti din perioada interbelica? Pai daca toate astea sunt adevarate, de ce a ales premierul Netanyahu sa mearga la Budapesta si nu la Bucuresti? O fi incurcat „Budapest” cu „Bucharest”, precum ziarele englezesti?

Iar daca Ungaria este atat de critica la adresa Bruxelles-ului si Comisia Europeana este atat de critica la adresa Budapestei, cum se face ca Ungaria (o tara de doua ori mai mica decat Romania) a primit mai multi bani decat noi de la Uniunea Europeana (adica un ungur a primit mai mult decat dublu fata de un roman)?

Acestea toate nu sunt intrebari retorice. Si toate au un raspuns. Orban Viktor are o viziune clara asupra Ungariei: vrea sa o puna in centrul coridoarelor de infrastructura din Centrul si Estul Europei si vrea sa o faca determinanta in coagularea Europei Centrale Extinse, in care sa isi extinda influenta politica si suprematia economica asupra provinciilor clamate de titlul regilor apostolici.

La noi, in schimb, totul este la alta scara si in alt timp: premierul japonez Shinzo Abe nu a mai incaput in Sfantul Program de Guvernare, plagiat de PSD de la Darius Valcov.