„Novosti Pridnestrovya” despre proiectul unirii R. Moldova cu România

Novosti Pridnestrovya | 25.03.2016

Cercetătorul Institutului Rus de Studii Strategice (RISI) și coordonatorul programelor științifice ale  Centrului Nistru-Prut al RISI, Vasilii Kashirin, a povestit în cadrul unui interviu pentru agenția de știri  „Novosti Pridnestrovya”, ce se ascunde în spatele proiectului de fuziune a R. Moldova cu România în cadrul unui singur stat.

Nu demult, în mediul online a fost distribuit un nou plan al unificării Moldovei cu România. Trebuie luat în serios acces program?

Vasilii Kashirin: Acum un an, în ajunul crizei social-politice de lungă durată din Moldova declanșată de scandalul furtului miliardului, oameni deștepți, experți, inclusiv din Moldova, spuneau răspicat că drept consecință directă și inevitabilă a acestei crize va consta în intensificarea bruscă a agendei româno-unioniste. Asta deoarece pe parcursul a câtorva luni s-a produs colapsul ideii de integrare europeană a Moldovei, de față cu întreaga comunitate internațională.

Cu alte cuvinte, Europa a spus-o verde în ochi Moldovei, și anume elitei locale, că este coruptă până în măduva oaselor, nu se bucură de nicio încredere la nivelul UE și nu poate conta pe nicio preferință sau o reală apropiere de dezideratul integrării europene. Practic, întreaga participare a Moldovei în cadrul Parteneriatului Estic a fost compromisă, iar acest vid a trebuit, desigur, umplut cu ceva. Iar sigura alternativă, după principiul vasului comunicant, a forțelor pro-occidentale este proiectul unirii cu România. Mai ales că se apropie serbarea centenarului ocupației Basarabiei de către Regatul României (sic!). Din punctul de vedere al României, acesta a constituit un act de unitate națională, iar din punctul nostru de vedere, evenimentul a reprezentat un act perfid de ocupare a teritoriului unui aliat, iar România rămăsese un aliat al Rusiei Țariste, sincer vorbind.

Astfel, acum bine-cunoscuții intelectuali români, cum ar fi dl Dan Dungaciu – probabil cel mai influent politolog român, precum și colegul său Petrișor Peiu, fost consilier al guvernului de la București, promovează ideea unirii R. Moldova cu România vorbind despre singura soluție de a scoate din criză Moldova. În opinia lor, doar România poate proteja Moldova în condițiile în care Uniunea Europeană o neglijează.

top_kashirin_risi_80053300

Desigur că vorbim despre un element de marketing politic, confruntare ideologică și speculații și tind să consider că miza este semănarea unor idei care vor aduce roade într-o perspectivă mai lungă de timp, pentru că momentan proiectul unionist nu este fezabil. Până la urmă România a aderat la Uniunea Europeană și NATO, cedând o parte din suveranitatea sa națională către structurile supranaționale, ceea ce o determină să nu poată lua decizii de una singură. UE pur și simplu se va opune oricăror modificări ale frontierelor unui stat membru NATO și UE. Iar orice speculații privind alte scenarii de evoluție sunt de domeniul naivității.

În cele din urmă, dacă ne uităm în trecut, vom vedea că Basarabia și-a schimbat statalitatea de două ori: în 1918 și 1940, de-al lungul celor două războaie mondiale, ca urmare a ocupației militare române, precum și a campaniei de eliberare a Armatei Roșii. Acesta este rezultatul unui colaps total al sistemului de relații internaționale care funcționase pe timp de război sau criză.

Dacă totuși se va adeveri un astfel de scenariu, puțin probabil să se materializeze în opinia mea, atunci s-ar putea să se pună în discuție organizarea statală a R. Moldova.

Un alt aspect important constă în faptul că agenda unionistă va fi utilizată atât de forțele de dreapta din R. Moldova, care vor promova energic ideea, cât și de forțele de stânga pro-ruse, care se vor opune cu toate forțele împotriva proiectului pentru a atrage cât mai mult electorat și capital politic. Deci, unionismul este mai degrabă un produs politologic, tehnică politică și produs ideologic, fără a avea o foaie de parcurs reală.

 

Unul dintre elementele-cheie ale planului unionist îl reprezintă soluționarea conflictului transnistrean. La ce ar trebui să se aștepte Transnistria de pe urma apariției așa-numitului „produs ideologic”?

V.K.: În ceea ce privește Transnistria, poziția intelectualilor români referitoare la regiune este bine-cunoscută. Aceasta reprezintă bagajul pe care Moldova ar trebui să-l lase pentru a se uni cu România și a se integra în Uniunea Europeană. Regiunea reprezintă un element străin, deci rusofon, deci, vorbitor de rusă, iar Dan Dungaciu a menționat de mai multe ori acest aspect, și anume faptul că Moldova trebuie să facă un efort de sacrificiu conștient, renunțând la Transnistria.