Maia Sandu și Andrei Năstase – apel la autoritățile de la București în perspectiva alegerilor parlamentare din Republica Moldova

Daniel Florea | Agerpres.ro | 12.10.2018

Liderii opoziţiei proeuropene de la Chişinău, Maia Sandu, preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate, şi Andrei Năstase, preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, au făcut, vineri, apel către autorităţile de la Bucureşti să lanseze mesaje clare actualei guvernări de la Chişinău în sensul asigurării unor condiţii democratice şi a respectării statului de drept în perspectiva organizării unor alegeri libere şi corecte la scrutinul parlamentar din Republica Moldova.

„Am fost anunţaţi acum câteva săptămâni că alegerile vor avea loc pe 24 februarie, dar în Republica Moldova niciodată nu poţi fi sigur pentru că nu există predictibilitate şi avem o guvernare care reuşeşte să interpreteze legea aşa încât să organizeze lucrurile aşa cum îi convine mai bine”, a declarat declarat Maia Sandu la dezbaterea „Republica Moldova Azi – integrare europeană intre speranţe şi dezamăgiri” organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre.

Ea adăugat că în această perioadă „partidele proeuropene de opoziţie (…) au fost ţinta principală a atacurilor din partea partea Partidului Democrat”.

” Noi avem şanse, chiar dacă guvernarea vorbeşte despre noi ca despre partide slabe, noi suntem partide fără resurse financiare, ne finanţăm corect şi transparent din donaţiile cetăţenilor şi bugetele noastre sunt de sute sau poate de mii de ori mai mici decât bugetele partidelor de la guvernare, a PD-ului şi a Partidului Socialiştilor, dar noi ne bucurăm de încrederea cetăţenilor şi acest lucru l-am demonstrat la alegerile prezidenţiale şi la alegerile municipale din Chişinău. Pe ce contăm noi: alegeri libere şi corecte şi solicităm sprijinul autorităţilor din România pentru a transmite mesaje clare pentru această guvernare. E nevoie ca ei să respecte caracterul democratic al acestor alegeri. (…) Ca să nu ajungem într-o situaţie tensionată şi dificilă, avem nevoie de condiţii pentru alegeri libere şi corecte. În rest, noi o să ne facem treaba”, a mai spus Maia Sandu.

Referindu-se la Partidul Democrat (PD) şi la Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), ea a spus că e bine „să te dai proeuropean, să obţii bani de la Bruxelles, de la Washington, de la Bucureşti, dar să faci jocurile aşa cum îi convine Kremlinului”.

„Pentru că, şi pentru Kremlin şi pentru corupţii de la guvernare, este foarte comod să ţină Republica Moldova într-o zonă gri, într-o zonă în care ei singuri fac regulile şi le schimbă după bunul plac. O zonă în care să continue mecanismele de spălare de bani, schemele de corupţie şi în general se pare că strategia PD-ului, a PSRM-ului, este să transforme Republica Moldova într-o zonă offshore şi să-şi scoată comisioane din aceste infracţiuni financiare de pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Maia Sandu.

Andrei Năstase, preşedintele Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, a afirmat, la rândul său, că este important ca acordarea capitalului public dinspre Bucureşti spre Chişinău să fie condiţionată în continuare „de stat de drept, de democraţie, de libertăţi”.

„Din 2014 încoace, România a devenit cel mai important partener comercial pentru Republica Moldova. România a contribuit la reabilitarea a peste 930 de grădiniţe, mai mult decât au făcut-o toate guvernările de la Chişinău în acest sens. România a donat, practic, a acordat Republicii Moldova peste 100 de milioane de euro, lucru foarte bun. Ceea ce cred eu către trebuie făcut este ca România să-şi schimbe puţin strategia faţă de Republica Moldova şi voi vorbi şi despre clasa politică pe care o îndemn la mai multă responsabilitate şi la mai multă maturitate în ceea ce priveşte Republica Moldova, la un mesaj comun pentru cei de dincolo, pentru că Republica Moldova nu este un stat oarecare. M-aş bucura dacă capitalul public din România ar fi condiţionat în continuare de stat de drept, de democraţie, de libertăţi, de ce nu, de susţinerea unor firme deja existente, a businessului de acolo, de ce nu, a Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova. M-aş bucura dacă acest capital public ar fi însoţit şi de capitalul privat”, a afirmat Andrei Năstase.

Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu, a punctat că Republica Moldova trebuie inclusă în dialogul parteneriatului strategic cu SUA.

„Nu cred că acest lucru s-a făcut suficient de apăsat, ca să mă exprim eufemistic. Am sentimentul că, dacă există vreun actor politic extern care va putea să joace semnificativ la alegerile parlamentare prezumate din 24 februarie, acel actor nu va fi nici Bruxelles-ul, nici chiar Washington, ci va fi Bucureştiul. Influenţa pe care încă o mai are Bucureştiul şi anumiţi oameni politici şi modul în care, totuşi, se priveşte şi la Bucureşti de la Chişinău, ar putea să fie un element semnificativ. Bruxelles-ul e un pic departe, Washingtonul oricum nu va da mesaje atât de specifice şi punctuale pentru că nu e problema lor fierbinte. Deci Bucureştiul, din punctul acesta de vedere, cred că este capitala europeană sau euroatlantică care ar putea avea cea mai mare influenţă, inclusiv în configurările politice de acolo. Şi din această perspectivă ar trebui să fim şi mai responsabili”, a declarat Dungaciu.

Vladimir Socor, reprezentant al Jamestown Foundation, a declarat la rândul său că autorităţile de la Bucureşti ar putea să facă o serie de lucruri în ce priveşte relaţia cu Republica Moldova.

„Deşi Bucureştiul nu este unul dintre marii actori internaţionali, are o mai mică influenţă decât SUA sau UE, Bucureştiul are influenţă mai directă la Chişinău, iar Republica Moldova este la vârful priorităţilor declarate de politică externă ale României. (…) Vorbeam adineauri despre plutonul de condeieri şi bateriile de website-uri care scindează votul proeuropean şi pro-unionist. Cuvântul de ordine de la Bucureşti trebuie să fie să înceteze această tactică, e fatală în perspectiva alegerilor. (…) Al doilea, Guvernul României şi Preşedinţia României ar trebui să se asocieze evaluărilor Uniunii Europene faţă de situaţia de la Chişinău. Bucureştiul nu s-a asociat nici explicit şi poate nici măcar implicit cu evaluările UE. Asociindu-se cu această evaluare, Bucureştiul poate să recâştige sprijin popular şi prestigiu în Republica Moldova, să nu mai fie asociat cu persoana cea mai detestată din Republica Moldova, care este domnul Plahotniuc. Al treilea lucru, există metode foarte simple de public relations prin care guvernarea din Bucureşti şi Preşedinţia pot, în mod indirect, să susţină partidele proeuropene fără a recurge la amestecul în treburile interne ale Republicii Moldova, tehnicile necesare, prin televiziune, sunt arhicunoscute”, a declarat Socor.

El a mai spus că o altă chestiune pe care o pot face autorităţile de la Bucureşti ţine de abordarea chestiunii transnistrene în cadrul OSCE.

„România poate şi trebuie să-şi exercite dreptul de veto, de a-şi retrage consensul în cadrul OSCE pentru a schimba politica OSCE în chestiunea conflictului din Transnistria. (…) România nu poate schimba de una singură sau nu foarte repede politica Washingtonului sau a Bruxellesului, dar poate schimba prin intermediul OSCE care are statut oficial de mediator. Să fiţi toţi conştienţi că atât alegerile, cât şi aşa-zişii paşi mici în direcţia statutului special al Transnistriei pot conduce la compromiterea definitivă a tuturor opţiunilor de viitor pentru Republica Moldova, cu excepţia opţiunii dezintegrării şi a căderii în mlaştina lumii ruse. (…) E vorba de ipotecarea viitorului Republicii Moldova”, a mai afirmat Socor. AGERPRES/ (A – autor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)