Fondul Moldova: Soluția de 1 miliard de euro a României pentru Republica Moldova

NapocaNews | 15.01.2016

UBB a găzduit, ieri, dezbaterea “Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”. La eveniment au participat cei doi oameni din spatele inițiativei, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, respectiv Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

Fondul Moldova este soluția de 1 miliard de euro prin care pot fi reduse decalajele economice dintre cele două maluri ale Prutului și care poate aduce schimbare pozitivă pentru moldoveni indiferent de regimurile politice actuale sau viitoare.

Dan Dungaciu a afirmat că în băncile românești stau 80 miliarde de euro pe dobânzi extrem de mici, cuprinse între 0 și 1%. Acești bani ar putea fi investiți de către populație într-un fond condus pe principii de business, cu transparență, care să conducă alături de statul român la achiziționarea unor sectoare strategice ale economiei Republicii Moldova (căi ferate, apă, energie, sector bancar etc)

La ora actuală, companiile de stat din România nu sunt lăsate prin lege și prin statut să facă investiții în Republica Moldova, dar riscurile lor ar putea fi reduse semnificativ dacă ar avea susținerea Fondului Moldova, care ar putea concura acolo inclusiv cu Gazprom.

Petrișor Peiu a afirmat că la ora actuală România ocupă locul 45 în topul celor mai puternice economii și că la o producție de 400 miliarde de dolari trebuie să se gândească la expansiune, după cum a făcut și Polonia. Peiu a comparat în această direcție Petrom cu MOL din Ungaria. La început, Petrom era o companie mai mare decât MOL, după criza din 1998 Petrom era la egalitate cu MOL ca putere, iar acum MOL este de trei ori mai mare decât Petrom întrucât s-a extins și în alte țări, chiar în România. Petrișor Peiu este de părere că nu poți să evoluezi ca economie dacă te bazezi numai pe investitorii străini care să vină în țară.

Acesta din urmă a dat exemplul Căilor Ferate din Moldova, care valorează 50 milioane de dolari în timp ce CFR-ul din România are depozite de 100 milioane de dolari, bani care stau nefolosiți. CFR-ul ar putea alături de Fondul Moldova să capete cu ușurință controlul asupra CF Moldova.

Fondul Moldova ar putea fi utilizat și pentru achiziționarea de obligațiuni pentru finanțarea unor orașe precum Chișinăul, unde se află jumătate din nucleul dur al celor care simt românește.

Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo: corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase poți să schimbi ceva”.

Printre cei prezenți la dezbatere s-a aflat și Andrei Harin, care conduce Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj. Acesta a întrebat despre cum poate fi recunoscută stabilitatea pe străzile din Republica Moldova.

Dan Dungaciu a afirmat că economia din Republica Moldova se îndreaptă către colaps și nu mai beneficiază de atenție nici măcar din partea Rusiei, care are de rezolvat propria-i criză, iar în acest context de tăcere internațională pe acea zonă România este obligată să spună ceva cu sens, să ofere o soluție. Eșecul Moldovei ca stat pare să ajute la apropierea României de țara de peste Prut, după cum arată și sondajele recente, moldovenii considerând că nu mai au altă alternativă decât să vină în această direcție.