Expert FUMN: ,,Rep. Moldova este un elev care a rămas singur în clasă după ce colegii au fugit de la lecţii”

Petrișor Peiu | Timpul.md | 29.04.2015

Ca stat, Republica Moldova reprezintă un eșec, în special un eșec economic, consideră Petrișor Peiu, expert al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN).

Peiu spune că două situații anulează orice șansă a Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Prima situație: „UE nu va accepta în componenţa sa un stat din Est fără să aibă un scut de securitate NATO. Ştim care este poziţia Guvernului de la Chişinău privind renunţarea la neutralitate”, a afirmat expertul FUMN în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

A doua situație vizează structura economică „diferită de cea a UE”: “În ţările europene industria constituie cel puţin 30 la sută din PIB, în timp ce această cotă în Republica Moldova nu depăşeşte 12 la sută. Cea mai mare pondere în economia Moldovei o are agricultura, în timp ce în statele din UE nu este mai mare de 3 la sută. Cota remitenţelor în economia moldovenească este de 20 la sută, în timp ce în România nu a fost mai mare de 8 la sută în timpurile cele mai dificile. Republica Moldova nu dispune nici de un sistem bancar stabil”.

 În ceea ce privește poziția Republicii Moldova în Parteneriatul Estic, Petrișor Peiu o compară cu cea a „unui elev care a rămas singur în clasă după ce colegii au fugit de la lecţii. Şi acest elev se uită pe fereastră, gata să fugă şi el, în timp ce profesorii se prefac că nu-l observă”.

La începutul anului, Petrișor Peiu arăta la începutul anului în studiul „R. Moldova – un cocktail exploziv la frontiera României” că în 2015 este imposibil ca Republica Moldova să nu se confrunte cu recesiune pentru ca va vinde mai puțin, va avea remitențe mai puține, iar singura sursă de balansare a deficitelor poate fi finanțarea nerambursabilă.

Astfel, cele cinci vulnerabilități ale Republicii Moldova, identificate de specialistul în economie al Fundației Universitare a Mării Negre, se referă la instabilitatea valutară, la ponderea uriașă a remitențelor din străinătate în PIB (20- 25%), ascunsă la servicii financiare, la deficitul comercial uriaș care trebuie finanțat, instabilitatea politică și fragilitatea sistemului bancar.