Expert economic: Un miliard de euro din bani publici vor trebui să fie injectaţi în Banca de Economii

Vadim Vasiliu | Adevărul.md | 30.01.2015 

Petrişor Peiu, expert în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, crede că Republica Moldova nu va reuşi să depună cererea de aderare la UE în 2015. UE nu va accepta în componenţa sa o ţară, în care puţin peste 50% din cetăţeni se pronunţă pentru aderare. Un guvern mionoritar va implementa cu greu reformele la care s-a angajat, ceea ce poate duce la tăierea finanţării din partea UE.

Rusia a refuzat, în premieră, să finanţeze Transnistria, cu 100 de milioane de dolari, pentru acoperirea cheltuielilor sociale. Vrea Rusia să renunţe, astfel, la Transnistria?  

Rusia încearcă să-şi facă loc pentru cheltuielile cele mai importante pe care le are de făcut acum. După cum ştim, Rusia va avea anul acesta, după actualele prognoze, o scădere economică între 3% şi 5% şi, probabil, un deficit bugetar de peste 15 mlrd. de dolari. Orice economie este binevenită. De altfel, a fost anunţată ca o amânare, nu ca o anulare.

Viceministrul rus de externe, Grigori Karasin, a declarat că Transnistria trebuie să devină un raion cu statut special în cadrul Republicii Moldova. Asistăm la o schimbare de discurs cu privire la diferendul de pe Nistru?

Este o nuanţare a poziţiei Federaţiei Ruse care ne întoarce cumva în timp la idea de bază a planului Kozak – federalizarea Republicii Moldova, făcând din regiunea transnistreană o entitate cu un oarecare grad de autonomie. Este doar o nuanţare şi o încercare de a vedea cum reacţionează ceilalţi factori implicaţi şi, în primul rând, UE.

  Putem presupune că Rusia se concentrează pe finanţarea Donbasului?

Federaţia Rusă încearcă să-şi reducă cheltuielile pe toate planurile. Nu este elaborat încă un plan de asistenţă privind estul Ucrainei, nici măcar nu este o regiune definită. Nu se ştie ce localităţi vor stăpâni în timpul acestui an rebelii pro-ruşi şi atunci Federaţia Rusă a făcut un plan ofical care să fie inclus în bugetul de stat de asistenţă financiară pentru această regiue. Toată asistenţa care se acordă, atât cea militară, cât şi umanitară şi logistică, este din fondurile de rezervă. Noi nu vom vedea un plan concret de sprijin financiar mai devreme de stabilizarea situaţiei în regiune, care nu se va întâmpla în curând.

Ce şanse are Republica Moldova să reuşească apropierea de UE cu un guvern minoritar?

Din păcate aceste şanse sunt foarte reduse. Pentru că pe durata mandatului său de cinci ani, Comisia Europeană nu doreşte să înceapă noi negocieri de extindere. Rămâne de văzut dacă UE va accepta ca Republica Moldova să depună cererea de aderare. Depunerea cererii de aderare se face de comun acord, nu se poate ca să fie un act unilateral, doar al Guvernului Republicii Moldova. Pentru a avea acordul Comisiei Europene trebuie demonstrat în mod clar ataşamentul unei majorităţi suficiente a populaţiei la ideea de integrare la UE. Acest fapt nu este bifat.

Acest ataşament trebuie demonstrat prin intermediul unui referendum?  

Da, prin intermediul unui referendum sau, cum a fost în cazul României, prin pactul de la Snagov, când toate partidele importante parlamentare şi neparlamentare au semnat un document prin care se angajau să sprijine acest parcurs. Acesta ar fi un substitut al referendumului sau a consultării populare.

Dar în cazul unui referendum, situaţia ar putea fi foarte şubredă, ţinând cont de rezultatele sondajelor de opinie.

  Da, iar UE nu acceptă majorităţi mici. Dacă rezultatul ar fi 52% la 48%, nu ar fi ceea ce ei numesc o majoritate clară. O majoritate clară se poziţionează undeva la 60% în favoarea integrării.   De fapt, alegerile parlamentare au fost un fel de referendum.

De fapt, alegerile parlamentare au fost un fel de referendum.

Scorul a fost cam împărţit. Dacă adunăm şi voturile partidelor care nu au intrat în Parlament, nu prea este o majoritate.

Care sunt prognozele economice pentru Republica Moldova în 2015?  

În primul rând, este problema evoluţiei cursului de schimb faţă de dolar şi euro. Dacă această depreciere va continua şi, cel mai probabil aşa va fi, va creşte atât dificitul comercial, cât şi nevoia de finanţare a Republicii Moldova şi o va face dependentă de două categorii de venituri: remitenţele celor care lucrează în străinătate şi de planurile de ajutor financiar nerambursabil de la UE şi de la alte state donoare, cum ar fi România sau Polonia. Având un guvern minoritar va fi foarte greu să îndeplineşti calendarul de reforme care să justifice eliberarea tranşelor de la UE. Chestiunea care complică foarte mult situaţia anul acesta este situaţia activelor toxice de la Banca de Economii care vor trebui acoperite într-o oarecare măsură din bani publici. E o problemă foarte mare pentru că specialiştii indică suma de aproape un miliard de euro. Republica Moldova nu-şi poate permite să vadă Banca de Economii căzând. Este o aşa numită bancă de risc sistemic. Sau, cum spun americanii, „too big to fall” (trad. – prea mare ca să cadă).

Dar în mod practic, de ce nu va funcţiona un guvern minoritar? Aveţi exemplul altor state care au eşuat cu un guvern minoritar?

Cel mai lung guvern minoritar din istoria democraţiilor postbelice a durat doi ani şi nouă luni, în Marea Britanie. În ţările estice nu prea s-au experimentat astfel de regimuri pentru că, de obicei, în astfel de perioade trebuie să îndeplineşti un calendar de reforme pe care ţi l-ai asumat în momentul în care ai semnat, cum este cazul Republicii Moldova, tratatul de asociere şi de liber schimb la UE. Acest acord presupune nişte paşi care se îndeplinesc în fiecare lună, în fiecare semestru. Or, paşii respectivi trebuie făcuţi în Parlament. Iar cei care asigură majoritatea minoritară în Legislativ pun condiţii – în cazul acesta, Partidul Comuniştilor. El nu va permite să-şi distrugă toată baza electorală. Şi atunci va pune condiţii de a încetini acest proces.

De la 1 ianuarie a început să funcţioneze aşa-numita Uniune Economică Euroasiatică în condiţiile unei crize economice în Federaţia Rusă. Cum vedeţi evoluţia acestei structuri?

Ea nu va funcţiona, din punct de vedere practic, foarte curând. Principalul motor al Uniunii, Federaţia Rusă, are acum un deficit de peste două miliarde de dolari şi se confruntă cu dificultăţi foarte mari economice şi este izolată total de pieţele financiare. Nu poate asigura finanţarea deficitelor. Preţul petrolului are un trend negativ, veniturile sunt foarte reduse. Există şi o dispută care nu trebuie neglijată între Federaţia Rusă şi Belarus, referitoare la tratamentul vamal al anumitor exporturi care se fac din Belarus către Rusia şi care îngreunează foarte mult relaţia politică. De asemenea, există o tensiune latentă între Kazahstan şi Federaţia Rusă, tensiune care se poate manifesta mai pregnant în decursul acestui an pe măsură ce veniturile din exploatarea resurselor minerale din Kazahstan vor apăsa foarte greu pe starea deficitelor din această ţară. Această uniune este departe de a funcţiona şi departe de avea mecanisme sofisticate aşa cum are UE.

Petrişor Gabriel Peiu, expert în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Este doctor al Universităţii Politehnica din Bucureşti (1996), şef de lucrări la aceeaşi instituţie; a fost consilier al prim-miniştrilor Radu Vasile (1998-1999) şi Adrian Năstase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) şi vicepreşedinte al Agenţiei pentru Investiţii Străine (2003-2004); preşedinte al Sidex Galaţi (1999-2000) şi administrator al Romtelecom (1997-2000), Omniasig (1999-2001) şi Electroputere (2004-2005). Este consultant în afaceri pentru mai multe companii străine.