Se prorocește un referendum pentru independența Ținutului Secuiesc

Ziare.ro | 06.10.2017

Vizita premierului Viktor Orban la Oradea, unde a declarat că „Ungaria poate fi mare doar cu maghiarii de dincolo de graniță”, a ridicat multe semne de întrebare în România. Urmează un referendum și pentru independența Ținutului Secuiesc, pe modelul celui din Catalonia?

În acest context, analistul politic Bogdan Chirieac a zis că ne putem aștepta la un referendum privind Ținutul Secuiesc. „Trebuie să ne așteptăm la un referendum pentru independență în Ținutul Secuiesc. Cred că lucrurile acestea se coc de câțiva ani. Vorbesc foarte serios. După exemplul din Catalonia, probabil că anul viitor, că tot se aniversează 100 de ani la Marea Unire, cred că vom avea ceva asemănător. (…) Spania a avut un sprijin internațional puternic în acest moment. România nu cred că-l va avea în sensul în care un referendum privind independența Ținutului Secuiesc nu va fi amendat de nimeni, cum a fost cel din Catalonia. Mă aștept în primăvara anului 2018 la un referendum, cel mai probabil pe 15 martie”, a zis Bogdan Chirieac, citat de EVENIMENTUL ZILEI.

O iniţiativă legislativă cetăţenească, susţinută public de către Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, a fost publicată în Monitorul Oficial la începutul acestui an, ea urmând să fie transmisă şi către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puţin 100.000 de semnături, amintește NAȚIONAL.

Premierul maghiar, Viktor Orban, a promovat timp de trei zile mesaje naţionaliste şi a promis comunităţii maghiare de aici o viaţă mai bună dacă îl votează la alegerile din primăvara anului viitor. Voturile diasporei maghiare ar putea fi decisive pentru viitoarea majoritate de la Budapesta. Nici maghiarii din România nu au fost uitaţi de Orban, remarcă ROMÂNIA LIBERĂ. „Ungaria este suficient de puternică să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia maghiarilor din Ardeal“, a mai declarat liderul maghiar.

Anterior, la inaugurarea bisericii reformate din comuna Floreşti, construită cu ajutor de la Budapesta, Orban a promis celor din comunitatea sa, într-un limbaj direct, faptul că o mână ajută pe alta. Adică, dacă ei îl votează, el o să-i ajute. „Eu vă pot ajuta din Budapesta doar dacă şi voi mă ajutaţi“, le-a spus Orban, subliniind că viitorul va fi „unul creştin şi, totodată, unul maghiar“. Pe de altă parte, într-o analiză realizată de profesorii Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu pentru ADEVĂRUL, aceştia au punctat că, în ultimii ani, conducerile de la Bucureşti au adoptat mereu politici de concesii şi nu au reacţionat în momentele în care Budapesta a arătat că e agresivă în raport cu Bucureştiul, ceea ce nu e în regulă.

„Regimul Orban a devenit din ce în ce mai insolent, demarând proiectul unei căi ferate de mare viteză Budapesta-Belgrad (proiect chinezesc care obstrucţionează coridoarele trans-europene care tranzitează România). A urmat boicotarea deschiderii circulaţiei fluviale pe Dunăre şi, din nou, niciun suspin de la Bucureşti. Îmbătat de lipsa de reacţie a României, Orban Viktor a plusat, decizând singur să scoată Austria din proiectul european de interes comun (finanţat de Bruxelles) BRUA – conducta Bulgaria- România-Ungaria-Austria“, aratău cei doi profesori în analiza „Orban Viktor a trecut mai multe linii roşii. Bucureştiul hrăneşte crocodilul în continuare“.

Premierul maghiar Viktor Orban, care a vizitat în weekend Cluj-Napoca, le-a transmis liderilor UDMR că şi-ar dori să colaboreze mai strâns cu Guvernul PSD-ALDE condus, din umbră, de Liviu Dragnea, susține JURNALUL NAȚIONAL. Mesajul liderului de la Budapesta vine după o convorbire telefonică avută cu şeful PSD la sfârşitul lunii trecute. Liderii FIDESZ şi UDMR, care s-au întâlnit, la Cluj, în acest sfârşit de săptămână, s-au înţeles asupra unor proiecte care reprezintă interesele comunităţii maghiare din România, a transmis preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Liderul Uniunii a subliniat faptul că FIDESZ şi, implicit, Guvernul ungar susţin proiectele UDMR care vizează afirmarea şi extinderea drepturilor comunităţii maghiare.

În urmă cu două săptămâni, Comisia de muncă din Camera Deputaților, în care PSD deține majoritatea, a avizat favorabil, în regim de urgență, proiectul UDMR privind scăderea (de la 20% la 10%) pragului de la care autoritățile locale sunt obligate să asigure folosirea limbii materne a minorităţilor în instituţiile publice, amintește COTIDIANUL. Deşi Liviu Dragnea a dat înapoi la presiunea parlamentarilor PSD din Ardeal, liderul social-democrat a spus că iniţiativa UDMR ar putea deveni lege dacă amendamentele maghia­rilor vor fi explicate foarte bine, iar populaţia va înţelege. Pe scena politică se vorbeşte despre o înţele­gere între PSD şi UDMR privind scăderea graduală a pragului, deocamdată până la 15%.

UDMR condamnă actele de violenţă care au avut loc duminică, în Catalonia, Uniunea susţinând că ”intervenţiile exagerate ale poliţiei” nu pot rezolva situaţia de criză din provincia spaniolă. ”Uniunea Democrată Maghiară din România condamnă ferm actele de violenţă care au avut loc în ziua referendumului pentru independenţa Cataloniei. Considerăm că intervenţiile exagerate ale poliţiei şi orice fel de acţiuni care implică folosirea forţei nu au rezolvat niciodată o situaţie de criză”, se arată într-un comunicat al UDMR, dat publicităţii luni și citat de GÂNDUL.

UDMR consideră că cetăţenii unei ţări şi comunităţile sale au dreptul la libertate de exprimare, iar o dorinţă unanimă nu poate fi ignorată de autorităţi. Guvernul regiunii autonome Catalonia a anunţat, luni, că 90% dintre catalani s-au pronunţat în favoarea independenţei faţă de Spania în cadrul referendumului din 1 octombrie, după numărarea a peste 2,2 milioane de voturi. În ziua desfăşurării referendumului, cel puţin 890 de persoane au fost rănite în urma confruntărilor violente dintre alegători şi Poliţia spaniolă.