Petrișor Peiu: Criza catalană, inventată de independentiști pentru a ajunge liderii unui stat

Petrișor Peiu | RFI.ro | 12.10.2017

Criza catalană e la apogeu. Liderul separatist Carles Puigdemont urmează să se adreseze astăzi Parlamentului regiunii sale, ocazie cu care ar putea fi formulată o declaraţie de independenţă a Cataloniei. La ora la care este programată intervenţia sunt anunţate la Barcelona manifestaţii pro-secesiune. Pentru Petrișor Peiu, coordonatorul Departamentul de Analize Economice la Fundația Universitară a Mării Negre, instituție sub egida Academiei Române, spune la RFI că argumentele financiare invocate de separatiști nu sunt pertinente. „Sunt mai degrabă un pretext, folosit de liderii independentiști pentru a ajunge liderii unui stat”, mai spune Petrișor Peiu. Catalonia se confruntă însă cu o problemă cât se poate de reală – relocarea unor firme mari. Acest lucru va afecta economic provincia și pe locuitorii ei.

Reporter: Catalonia își dorește independența, invocând, în primul rând, argumente financiare. Este îndreptățită?

Petrișor Peiu: Ca să sintetizăm cifrele, trebuie spus că această comunitate autonomă, cum este denumită după legea spaniolă, produce cam 19% din produsul intern brut al Spaniei. Are un PIB în termeni reali mai mare decât cel al României, undeva la 220 mld. de euro și primește înapoi prin cheltuieli guvernamentale și prin transferuri de la bugetul de stat către bugetul autonomiei, undeva la 15% din bugetul Spaniei. Dacă are sau nu dreptate este discutabil. De exemplu, cel mai mare contributor la bugetul Spaniei este Comunidad de Madrid, care are un PIB similar cu al Cataloniei și care livrează cam aceleași sume către bugetul de stat, primind înapoi numai 12% din această sumă. Depinde cum se vede această problemă. Este mai mult un pretext. Este o criză oarecum inventată de către independentiști, separatiști pentru a ajunge să fie liderii unui stat oarecum artificial. Criza este artificială. Nu are la bază o substanță reală. Această problemă că guvernul central trimite mai puțini bani în provinciile mai bogate este în foarte multe țări europene, inclusiv în Spania cu alte provincii și nu se întâmplă nimic.

Reporter: Cum credeți că va fi pentru populația din Catalonia? Puțin peste 2 milioane de persoane au votat pentru independența la referendumul de pe 1 octombrie.

Petrișor Peiu: Este o situație care ne aduce aminte de discuția despre referendum din România. Populație cu drept de vot în Comunidad Autonoma Catalana este în jur de 5,3 milioane de oameni. Au votat 2,23 de milioane de oameni, în contextul în care au fost foarte multe neregularități la procesul de vot. Au fost filme publicate de ziarele spaniole, El Mundo, El Pais, La Vanguardia, unde se văd cetățeni cu buletin de Madrid, de Sevilla, care votau acolo. Nu a funcționat sistemul electronic de contorizare a voturilor și de identificare a persoanelor. Ar fi foarte multe neregularități. Din punct de vedere al populației, cam 33% din locuitorii acestei comunități autonome declară că limba maternă este catalana, vreo 56% spun că limba maternă este spaniola, sau il castillano, cum se spune. Există și o foarte mare parte a celor care nu sunt spanioli și care au devenit cetățeni ai Spaniei, inclusiv aproape 100.000 de români, motiv pentru care una dintre limbile în care erau scrise întrebările de la referendum era limba română.

Reporter: Cum va fi viața în Catalonia dacă se produce ruperea?

Petrișor Peiu: Sunt convins că astăzi la ora 18:00 independentiștii vor proclama independența, motiv pentru care s-a și convocat populați cu o ora înainte, la ora 17:00, în fața Porții Camara, într-un gest simbolic care aduce aminte de declararea statului autonom în 1934. Viața nu va fi prea bună. Se anunță plecări ale sediilor sociale ale multor firme din prospera Catalonie. Dacă adunăm cifra de afaceri a acestor firme, ajungem undeva la 50% din PIB-ul provinciei Catalonia. Două bănci foarte mari, La Caixa și Sabadell, au anunțat deja că și-au mutat sediul social în Insulele Baleare, dorind să rămână în Spania, dar și foarte multe alte firme, mari, inclusiv cea mai mare firmă antreprenorială din Catalonia, condusă de soția președintelui bursei de la Barcelona. Este foarte clar că din punct de vedere economic provincia va pierde foarte mult dacă se va declara independența. Problema este simplă. Va putea sau nu să devină efectivă această independență? Nu cred că guvernul de la Madrid va accepta efectivitatea acestei independență.

Reporter: Nu au fost pași care să ne arate clar în ce direcție se îndreaptă această criză? Problema catalană nu este de azi, de ieri sau de săptămâna trecută când a fost referendumul. De ce nu s-a acționat punctual în Spania? Ați simțit o preocupare la nivelul Comisiei Europene, a Uniunii Europene în această criză?

Petrișor Peiu: Nu. Comisia Europeană nu a luat foarte în serios această problemă. Este de mult și toată lumea a crezut că este o agitație uzuală. Cei care cunosc foarte bine ce se întâmplă în Spania și viața politică spaniolă, știu că acolo lumea este profund divizată de foarte mult timp, încă din anii `30. Deși războiul civil s-a încheiat, într-un fel toate aceste răni sunt încă deschise. De exemplu, Partidul Socialist este în opoziție cu Partidul Popular. Tot timpul, Partidul Socialist a presat prin opinii foarte vehemente la nivel public să nu se intervină în forță, să nu fie arestări, să nu se aplice legea spaniolă așa cum ar fi trebuit. Atunci, Partidul Popular, condus de premierul Mariano Rajoy, care este un premier cu un guvern minoritar, a fost pus cu spatele la zid. Nu putea să ia măsurile care ar fi fost impuse de lege. Tot în urma unor discuții foarte vechi în societatea spaniolă, există o lege a referendumului, care permite validarea unui referendum deși au particiapt mai puțin de 50% din oamenii înscriși pe listele de vot. Discuția a fost similară cu cea din România. Bazându-se pe această lege, deși referendumul a fost declarat ilegal de către Tribunalul Constituțional, independentiștii vor să declare independența validând acest referendum. Planul acestor independentiști, secesioniști, este de a crea, ceea ce în Spania se cheamă „no lugar juridico”, un loc în care legea să nu mai existe. Ca și cum ar fi fost o revoluție și trebuie înlocuit tot sistemul legislativ. Atunci, deși semnalele de care ați spus dumneavoastră, au fost vizibile de foarte mult timp, startul acestui proces s-a declanșat în 2015, pe 9 noiembrie, când s-a aprobat această lege privind referendumul pentru independență. Aritmetica în parlamentul local este neschimbată, 72 de voturi pentru independență, 63 împotrivă. Numai că statul spaniol, pe care noi l-am văzut puternic cu acei polițiști intervenind în forță pe stradă, a fost slab.

Reporter: Umătoarea întrebare este legată de românii la care ați făcut referire puțin mai devreme, 100.000 de persoane. Credeți că vor rămâne? Ar trebui să plece din regiune?

Petrișor Peiu: Sunt 300.000 de români, 100.000 au cetățenie spaniolă. Dar sunt în 200.000 care sunt înregistrați oficial, cu rezidență și care lucrează acolo. Inclusiv soția liderului separatist este o româncă, Marcela Topor din Vaslui, o ziaristă de limbă engleză. Acești români vor fi și ei loviți, ca toți care lucrează în Catalonia, de criza economică care va apărea foarte repede, dar și de criza politică, care va face ca afacerile să nu funcționeze la fel ca înainte. Mulți dintre ei vor trebui să plece.

Reporter: Spuneți criză politică, criză economică. La violență vă așteptați?

Petrișor Peiu: Cred că este forarte probabil să se ajungă la violență. În mod normal, guvernul ar trebui, dacă se declară independența, să intervină în forță, să aresteze persoanele responsabile, să le trimită în justiție. Aceast lucru ar putea să genereze mișcări de stradă și ar putea să se ajungă la violență. Să nu uităm că societatea catalană, exact ca societatea spaniolă în ansamblu, este profund divizată. Aproximativ jumătate sunt unioniști sau suveraniști, iar jumătate sunt secesioniști. Această divizare se vede inclusiv la la nivel familiilor. Va fi o perioadă profund negativă pe care provincia și Spania o va tranversa în următorii ani.

 

Petrişor Gabriel Peiu este doctor al Universităţii Politehnica din Bucureşti (1996), şef de lucrări la aceeaşi instituţie; a fost consilier al Primului Ministru Radu Vasile (1998-1999) şi al Primului Ministru Adrian Năstase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) şi vicepreşedinte al Agenţiei pentru Investiţii Străine (2003-2004); preşedinte al Sidex Galaţi (1999-2000) şi administrator al Romtelecom (1997-2000), Omniasig (1999-2001) şi Electroputere (2004-2005). În prezent este consultant în afaceri pentru mai multe companii străine.