Good Orban or bad Orban?

Petrișor Peiu | Ziare.com | 02.03.2020

Prin mai 2018 mi s-a spus ca, pe culoarele Comisiei Europene, la Bruxelles, consilierul prezidential Leonard Orban este numit “the good Orban”, pentru a fi deosebit de “the bad Orban”, adica de Viktor Orban, premierul de la Budapesta.

A trecut un an si jumatate si am aflat, direct din gura premierului Ludovic Orban, aflat la congresul Partidului Popular European de la Zagreb de la finalul anului trecut, ca el este numit “Orban cel bun (the good one)” de catre colegii din Partidul Popular, spre a-l diferentia de Orban cel rau (the bad one)”, premierul maghiar (Sursa: AICI). Mai mult, aceasta distinctie a ajuns si in presa internationala, gratie unor jurnalisti romani (Sursa: AICI). E clar, mi-am zis, cu doi frati din centrul puterii de la Bucuresti, considerati de elitele europene drept “Orban cei buni” si cu Viktor Orban, numit cu dispret de aceleasi elite “Orban cel rau”, Romania “va lua fata” Ungariei exact in cel mai important an din complicata istorie a relatiilor romano-maghiare.

Caci anul 2020 aduce pentru noi sarbatoarea centenarului tratatului de la Trianon (4 iunie 1920, tratatul de pace prin care lumea intreaga a recunoscut Unirea Transilvaniei si Banatului cu Romania), iar pentru vecinii nostri unguri aduce tristetea comemorarii a 100 de ani de la exact acelasi tratat. Este evident ca, in acest an, nu pot fi evitate comparatiile dintre cele doua state, raportarile unora la altii, enumerarea victoriilor si neimplinirilor fiecarei parti in aceasta suta de ani. Tentatia de a face bilantul primei sute de ani de la Trianon este reala si se va manifesta intregul an.

Asa ca mi-am facut provizii de popcorn si Coca Cola si m-am pus sa savurez citirea stirilor despre suprematia internationala a Romaniei in fata izolatului regim dictatorial din Ungaria. Am crezut ca cea mai spectaculoasa diferentiere o voi gasi in tratamentul principalului nostru aliat, Statele Unite. Acum, trebuie sa stiti ca ungurii au facut tot ce-au putut ca sa-i enerveze pe americani, iar noi, in oglinda, am facut tot ce ne statea in putinta pentru a-i multumi pe partenerii strategici.

Hai sa introducem cateva criterii de apropiere/distantare de americani si sa comparam diplomatia de la Bucuresti cu cea de la Budapesta.

In primul rand, retinem faptul ca, inca din luna august 2019, guvernele SUA si Romaniei, prin ambasadorii Hans Klemm si George Maior, au semnat la Washington un memorandum de intelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G, in plina controversa privind implicarea Huawei in operatiuni de spionaj ale statului chinez (Sursa: AICI).

Practic, prin acest memorandum, Romania isi insuseste “principiile de la Praga”, care introduc “necesitatea ca retelele 5G sa fie construite pe baza competitiei libere si corecte, transparentei si a statului de drept”. Acum sa va traduc ce inseamna asta: ca de la constructia retelelor de telecomunicatii 5G in tara noastra va fi exclusa compania chinezeasca Huawei. Si, deoarece reteaua 5G se va construi pe infrastructura retelelor 3G si 4G, unde peste 70% din echipamente sunt Huawei, practic operatorii nostri de telefonie mobila vor avea de investit cam 2,5-3 miliarde de euro in plus pentru o retea noua cu echipamente fabricate de Nokia si Ericsson. Bani pe care, in final, vor trebui sa-i recupereze de la consumatori, adica de la noi, poporul avid de consum.

In oglinda, ce credeti ca anunta ministrul de extern si al comertului de la Budapesta pe 5 noiembrie 2019? Nici mai mult nici mai putin, declara Peter Szijjarto, ca Huawei va coopera cu Vodafone si Deutsche Telekom pentru realizarea retelelor 5G. In aceeasi zi, Magyar Telekom recunoaste ca este in faza de testare a tehnologiei 5G cu cativa furnizori, inclusiv cu Huawei (Sursa: AICI).

Asta dupa ce, in februarie acelasi an, secretarul de stat american Mike Pompeo a zburat pana la Budapesta pentru a le spune ungurilor ca achizitia de echipamente de la chinezi va face mai dificil parteneriatul Washingtonului cu aliatii sai (“would make it more difficult for Washington to partner alongside them“). Dar, ce sa-i faci daca guvernul lui Viktor Orban a cercetat si a descoperit ca “nu exista nicio dovada ca echipamentul Huawei reprezinta o amenintare de securitate”!!! A, am uitat sa va spun unde a anuntat ministrul Szijjarto asta: in timpul vizitei sale in China, unde discuta mai multe proiecte bilaterale, inclusiv faraonicul proiect de cale ferata de mare viteza Budapesta-Belgrad. Oare isi inchipuie cineva o vizita la Beijing a ministrului Aurescu zilele astea?

Hai sa trecem acum la domeniul centralelor nucleare. Nu mai departe de septembrie 2019, Premierul Viorica Dancila a avut o intrevedere cu secretarul american al Energiei, Rick Perry, in contextul vizitei de lucru in Statele Unite ale Americii, cu acest prilej fiind semnat Memorandumul de intelegere intre Guvernele Romaniei si Statelor Unite privind cooperarea in domeniul nuclear civil. Adica, pe romaneste, Romania a renuntat la proiectul de a construi reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda cu firma chinezeasca China General Nuclear Power Corporation. O declara chiar “Orban, the good one”: “Mie imi este clar ca nu o sa mearga cu chinezii” (Sursa: AICI).

Ungurii, in schimb, sunt mai avansati in proiectul Paks II, prin care vor construi doua noi reactoare nucleare cu …rusii de la ROSATOM (Sursa: AICI) 12,5 miliarde de dolari vor plati ungurii catre firma ruseasca pentru aceste doua reactoare. Si constructia a inceput deja…

Cat priveste cheltuielile militare, noi cheltuim deja de vreo cativa ani buni 2% din PIB, asa cum cere statutul de membru NATO. Ungurii credeti ca o fac? Nici gand, dar spun ca o vor face …in 2023! (Sursa: AICI).

Va mai aduc aminte si faptul ca regimul Viktor Orban este acuzat de catre Comisia Europeana ca nu respecta “statul de drept”, ca oprima Opozitia si ca este mult prea autoritar. Membrii Parlamentului European au votat in noiembrie 2018 sanctionarea Guvernului Ungariei, care este acuzat de erodarea democratiei si de faptul ca nu a reusit sa pastreze valorile fundamentale ale Uniunii Europeme. Practic, parlamentarii au votat in favoarea activarii sanctiunilor articolului 7 impotriva Executivului condus de Viktor Orban, ceea ce ar putea duce la pierderea drepturilor Ungariei de a vota in UE. Iar in martie 2019, partidul lui “Orban cel rau”, FIDESZ, a fost suspendat din Partidul Popular European. Ce sa mai spunem: consens general ca Viktor Orban este un dictator odios. Sa vezi ce o sa-l pedepseasca americanii!

Si cand eram eu mai extaziat de cat de “sus” suntem noi si cat de “jos” au cazut ungurii, ce sa vezi? Ambasadorul american de la Budapesta organizeaza, cu Viktor Orban, invitat de onoare, o gala fastuoasa pentru a celebra 4 iulie, prilej cu care il declara pe Orban “partenerul perfect, un lider foarte puternic si foarte bun” (“the perfect partner” and “a very, very strong and good leader”.). Pentru aceasta gala, ambasadorul David B. Cornstein l-a adus pe celebrul Paul Anka sa-l incante pe Orban cel rau cu o varianta personalizata (si cat de potrivita!) a celebrei melodii “My way”.

serenada Viktor Orban Paul Anka
Sursa: AICI – Serenada cantata de catre Paul Anka

Gala de ziua Independentei 2019 nu este decat bomboana pe coliva unei relatii de prosternare a ambasadorului Cornstein in fata celui care conduce atat de autoritar Ungaria. De la venirea sa la post, in iunie 2018, Cornstein a fost cel mai fidel aliat al lui Viktor Orban, aranjandu-i acestuia o intalnire de-mult-cautata cu Donald Trump, in biroul oval, in mai 2019. Pentru a da o tusa groasa acestei relatii neobisnuite, sa mai spunem si ca ambasadorul Cornstein a tinut permanent sa intareasca pozitia Ungariei in disputa cu Ucraina. Va inchipuiti ca cineva de la Bucuresti sa cuteze a pune macar o intrebare despre hartuiala Kievului impotriva comunitatii romanesti? Cat despre a le aminti diplomatilor americani cat de opresivi sunt protejatii lor ucraineni cu minoritatea romaneasca, nici nu indraznesc sa visez…

Dar cea mai delicioasa abordare a lui Cornstein vine abia pe problema coruptiei: “Este coruptie in Ungaria? Sigur ca da. Dar este coruptie la New York sau Chicago? Sigur ca da” (“Is there corruption in Hungary? I’m sure there is”, Mr. Cornstein said. “Is there corruption in New York City and Chicago? I’m sure there is”.). (Sursa: AICI).

Cornstein s-a implicat personal in succesul acordarii unei sume de 55 de milioane de dolari nerambursabili de catre Washington pentru modernizarea bazelor aeriene maghiare si sustine deschis alianta dintre guvernul maghiar si compania Exxon Mobil, creata pentru exportarea gazului romanesc de la Marea Neagra in Ungaria. Definitoriu pentru abordarea sa ramane insa negarea oricarei acuzatii de coruptie, antisemitism sau autoritarism excesiv la adresa lui Viktor Orban. Toate spuse intr-un celebru (la unguri) interviu pe care l-a dat revistei comunitatii evreiesti din Budapesta, Szombat(Sursa: AICI).

In tot acest timp, Romania a fost aspru criticata de diplomatii americani pentru coruptie si pentru nerespectarea valorilor democratice. Nu mai departe de februarie 2020, ambasadorul SUA la Bucuresti, Adrian Zuckerman, a sustinut un discurs la Forumul CEO organizat de Camera Americana de Comert din Romania (AmCham Romania) in care a spus urmatoarele: “Oamenii nu pleaca pentru ca pot castiga mai multi bani in alta parte, ci pleaca pentru ca isi pierd speranta. Si-au pierdut speranta ca Romania are determinarea si curajul, dupa 30 de ani, pentru a scapa, in sfarsit, de coruptia endemica generata de comunism si perpetuata de baronii corupti” (Sursa: AICI).

Nu are cum sa nu te izbeasca diferenta de tratament acordata Romaniei si Ungariei: daca la ei coruptia nu pare a fi o mare problema, la noi ea este vazuta ca fiind endemica si mai mult, aici se vorbeste despre “capacitatea oligarhilor cu legaturi politice”…

Acum sa vedem si ce ne spun martorii obiectivi, adica statisticile. Hai sa luam o sursa obiectiva si universal acceptata/citata si anume indexul de perceptie a coruptiei (CPI) pe care il calculeaza anual Transparency InternationalConform acestui index, Romania si Ungaria au acelasi punctaj, 44, ambele fiind plasate in categoria tarilor “mai degraba corupte”. Cele mai putin corupte state, Danemarca si Noua Zeelanda, se gasesc cu acest index pe la valoarea 87, iar noi ne aflam pe locul 70 si ungurii pe acelasi loc. Adica avem 69 de state mai putin corupte decat noi, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Botswana (locul 34, 61 de puncte), Polonia (locul 41, 58 de puncte), Georgia (locul 44, 56 de puncte), Rwanda (53 de puncte) sau chiar Belarus (45 de puncte). (Sursa: AICI).

Se pare asadar ca avem o uriasa problema cu coruptia, fiind pe ultimele locuri in Europa, dar la acelasi nivel cu ungurii. Da, numai ca prin 2012 (pe vremea cand tara era condusa de Elena Udrea) noi aveam tot 44 de puncte, iar ungurii aveau 55 de puncte!! Daca la noi, nivelul de coruptie a cam ramas la fel, la ei s-a accentuat cu 20%…

Hai sa mai vedem un indicator: indexul “Ease doing business”, elaborat de catre Banca Mondiala: Ungaria se afla pe locul 52 in lume, iar Romania pe 55. La usurinta cu care poti incepe o afacere, Ungaria are 87 de puncte, iar noi 91, la obtinerea unei autorizatii de constructie ei au 108 puncte, iar noi 147, la protectia actionarilor minoritari ei au 97 de puncte, iar noi 61, la respectarea contractelor ei au 25 de puncte, iar noi 19 si la finalizarea insolventelor ei au 66 de puncte si noi 56. Ceea ce ne trimite, de fapt, in urma Ungariei in acest clasament este un singur capitol: modul greoi de obtinere a autorizatiilor de constructie. Este exact si locul unde coruptia este cea mai raspandita (vezi constructiile aberante care au sufocat Bucurestiul). Oricum, sa remarcam si faptul ca polonezii si cehii sunt mult inaintea noastra, pe locurile 40 si 41, iar turcii au ajuns pe 33…(Sursa: AICI).

indicator afaceri

Si am ajuns si la problema oligarhilor. Cel mai bogat roman in 2019 (1,4 miliarde dolari) a fost Daniel Dines, “Boss of the Bots”, cel care detine in prezent mai mult de 20% din UiPath, liderul mondial in tehnologie RPA – robot process automation, o companie evaluata la 7 miliarde de dolari. Cel mai bogat ungur in acelasi an a fost Lorinc Meszaros, 1,26 miliarde de dolari, fostul primar al comunei natale a premierului Orban, Felcsut. Meszaros este asfaltatorul oficial de partid si de stat in tara vecina. Cel mai bogat polonez este Michal Solowow, care are o avere de peste 3 miliarde de dolari; el detine doua companii importante, Synthos, specializata in produse chimice inovative si Cersanit, cel mai mare producator de instalatii sanitare din estul Europei.

Pe locul doi la noi urmeaza fratii Paval, patronii grupului Dedeman, cu 1,2 miliarde de dolari. Al doilea cel mai bogat ungur este Sandor Csanyi, cu 1 miliard de dolari, el conducand cea mai importanta banca maghiara, OTP. Al doilea cel mai bogat polonez, cu o avere de 2,64 miliarde de dolari este Zygmunt Solorz, creatorul grupului de media digital Cyfrowy Polsat.

In fine, al treilea cel mai bogat roman este octogenarul Ion Tiriac, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari (locul 1818 in topul Forbes al miliardarilor lumii), cel mai longeviv si alunecos din toate topurile posibile, campion al relatiilor discrete si privilegiate cu toate guvernele, aranjorul din umbra al intrarii pe piata noastra a multor companii germane, in special din retail. Pe locul trei in Ungaria este plasat Gyorgy Gattyan, cu 800 milioane, fondatorul site-ului erotic Jasmin si al companiei de rezervare electronica Elvoline. In Polonia, pe locul trei ii gasim pe gemenii Sebastian si Dominika Kulczyk, fiecare detinand o avere neta de 1,8 miliarde de dolari, mostenitorii celui mai bogat est-european din toate timpurile, Jan Kulczyk, decedat in 2015.

Concluzia: bogatii nostri sunt mai bogati decat bogatii ungurilor, dar mai saraci decat cei ai polonezilor. Interesant este si faptul ca in topul maghiar, coruptia este mult mai prezenta, pe langa campionul Meszaros aparand si partenerul sau Laszlo Szijj, (pe locul noua, cu aproape 400 milioane de dolari), dar si urmasii lui Sandor Demjan, investitorul imobiliar preferat al regimului socialist. In rest, toti ungurii bogati se ocupa cu lucruri serioase, adica sunt patroni de fabrici: Zsolt Felcsuti detine MPF Holding, cea mai mare companie antreprenoriala din Ungaria, Gabor Szeles detine legendara Videoton, Laszlo Bige, “regele ingrasamintelor”, detine compania Nitrogenmuvek, iar Lajos Kasza este proprietarul producatorului de baterii si de piese injectate Jasz-Plastik. In Polonia, unde averile sunt chiar impresionante pentru regiunea noastra, gasim aproape exclusiv industriasi, sapte dintre polonezi figurand in topul Forbes Global, printre cei 2.153 miliardari ai lumii. Capitalismul polonez a produs bogati multi si adevarati, Michal Solowow fiind al 691-lea cel mai bogat om de pe planeta. Ultimul polonez pe lista miliardarilor este Dariusz Milek, “regele pantofilor”, fondatorul firmei CCC, al 2057-lea in lista globala, cu o avere care trece cu putin de 1 miliard de dolari.

Acum, oameni buni, stau si ma intreb: unde sunt oligarhii? In Ungaria unde prietenul din copilarie al lui Viktor Orban a ajuns in 10 ani cel mai bogat om din tara, numai din contracte de constructii cu statul, sau in Romania, unde topul este dominat de investitori in afaceri private (IT, bricolaj, supermarketuri, telecomunicatii, etc.)? Oligarhi cu legaturi politice? Pai, cel mai bine plasat ar putea fi Radu Dimofte (al saselea cel mai bogat roman si partener de afaceri cu cetateanul american Gabriel Popoviciu) pentru faptul ca ar fi primit pe tava de la statul roman imperiul alimentarelor comuniste si terenul de sub mall-ul Baneasa. Dar, altfel, Dimofte se ocupa de marcile americane KFC si Taco Bell, cat se poate de private. Cam subtire, nu? Mai ales pe langa Lorinc Meszaros

Tragand linie si concluzionand, eu tot nu m-am lamurit: daca as fi un investitor american, unde m-as duce in Europa de Est? In Ungaria sau in Romania? Pentru noi, traitorii de aici si pentru cei care cunosc bine Ungaria, ca si pentru clasamentele internationale, e cam greu sa spui unde e coruptia mai mare, ea fiind cam la fel de raspandita. In ceea ce priveste, insa, accesul oligarhilor la deciziile politice, acolo Ungaria depaseste orice natiune europeana. Noi, in schimb, stam mai rau la coruptia din primarii pentru autorizatii de constructie. Cat priveste licitatiile publice, sunt la fel de bine “aranjate” si “controlate” in ambele state, va spune unul care a vazut multe la viata lui…

Raman, insa, nedumerit, la urmatoarea intrebare: Care este criteriul de masura pentru a clasifica “good Orban” sau “bad Orban”? Si care este unitatea de masura? Deocamdata se pare ca raspunsul oamenilor de afaceri americani este destul de clar: de sase ori mai multi bani investiti in Ungaria decat in Romania si un comert bilateral de doua ori si jumatate mai mare pe relatia SUA-Ungaria decat pe relatia SUA-Romania. 12,4 miliarde de dolari investitii directe americane (15,3% din totalul investitiilor straine) in Ungaria, 5,7 miliarde de dolari comertul bilateral SUA-Ungaria (3,6 miliarde de dolari exporturi maghiare si 2,1 importuri din America). (Sursa: AICI).

Romania a primit sub 2 miliarde de dolari investitii americane, ba chiar daca ne uitam strict la tara de origine declarata, americanii sunt abia pe locul 19 printre investitorii din tara, cu doar 600 milioane de euro (Sursa: AICI). Exporturile romanesti in SUA au fost de 1,5 miliarde de dolari, iar importurile de 1 miliard de dolari (Sursa: AICI).

Hai ca mi-a cazut punga de popcorn din mana…