Dungaciu (FUMN): Municipiul Constanța, în cădere față de 1989; corupția – una din marile probleme ale orașului

Nona Jalbă, Karina Olteanu | Agerpres.ro | 21.10.2019

Constanţa, oraş care în 1989 era al doilea din ţară ca putere economică, în prezent nu se situează nici printre primele cinci oraşe semnificative, fiind în “cădere” şi surclasat de Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, una dintre marile probleme ale oraşului fiind considerată de cetăţeni corupţia din administraţia locală, a declarat luni, în staţiunea Mamaia, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), Dan Dungaciu.

“Municipiul Constanţa nu mai este în primul eşalon ca pregnanţă, ca importanţă, nu este nici între primele cinci oraşe semnificative, din păcate, nu este nici ca reprezentare simbolică, nici ca putere economică. (…) În 1989, Constanţa era al doilea oraş al României, economic, ca putere, astăzi nu mai este, sunt multe oraşe care sunt deasupra Constanţei, este un oraş depopulat într-o măsură mai mare decât alte oraşe mari ale ţării. Este un oraş care la nivel de potenţial nu şi-a atins nici măcar jumătate. (…) Te plimbi în centrul vechi, vezi Cazinoul … Cazinoul este simbolul lipsei de proiecte ale Constanţei. Să laşi Cazinoul praf, nici nu contează din ce motive, dar să laşi asemenea patrimoniu … Sunt oraşe în România care se străduiesc să îşi găsească vreo biserică, vreo urmă de biserică din secolele XVII- XVIII, ca s-o reconstruiască şi să facă acolo un parc ca să atragă oamenii, ca să îşi facă o legitimaţie mai …, ca să spun aşa, pregnantă. Iar Constanţa este cel mai mare vechi oraş din România”, a declarat, pentru AGERPRES, Dungaciu.

Conform acestuia, Constanţa este un oraş “în cădere”, care nu-şi “fructifică simbolurile”, un oraş care ar putea să aibă “atât de multe de oferit”.

“Din păcate, căderea Constanţei faţă de 1989 este mai mare decât probabil a tuturor oraşelor mari semnificative care astăzi şi-au mai revenit. Vorbim de Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi. Din păcate, Constanţa este încă jos, şi asta creează un sentiment de decuplare a celor care locuiesc aici, o stare de dezamăgire pe care o simţi în sondaje. Constănţenii nu sunt deloc fericiţi cu ceea ce se întâmplă”, a mai spus reprezentantul FUMN.

El a afimat, totodată, că prin simbolurile pe care le are, dar care nu sunt valorificate, Constanţa ar putea căpăta titulatura de Oraş Regal, ca în cazul Iaşiului.

“Un exemplu este cel legat de Regina Maria şi în ce mod oraşul Constanţa ar putea să devină un Oraş Regal cum este modelul, de pildă, al Iaşiului. Iaşiul este un Oraş Regal dintr-un motiv legat de istorie, că acolo a fost Capitala României în 1916, în timpul Primului Război Mondial. Constanţa are toate datele să fie un Oraş Regal, ceea ce ar însemna pentru Constanţa un statut care nu ţine doar de orgoliul cetăţenilor Constanţei, ţine şi de un avantaj net pe o hartă turistică de pildă. (…) Cetăţenii şi-ar dori ca acest oraş să devină mai însemnat, şi-ar dori ca acele simboluri, care marchează Constanţa şi nu numai, să fie cunoscute ca atare şi de cei care nu locuiesc aici”, susţine Dungaciu.

Potrivit sondajului de opinie “Constanţa – agenda socială, economică şi strategică”, realizat de INSCOP Research, la comanda FUMN, ce a fost prezentat luni în cadrul unei întâlniri organizate în staţiunea Mamaia, locuitorii municipiului Constanţa consideră că “cea mai mare problemă a oraşului în acest moment” este “corupţia din administraţia locală şi instituţiile locale”, părere a 17,8% dintre repondenţi. Pentru 12,5% dintre persoanele chestionate, marea problemă este “lipsa locurilor de muncă”, pentru 11,1% – “degradarea unor simboluri ale oraşului (Cazinoul, stadionul)”, iar pentru 9,6% dintre repondenţi – “lipsa investiţiilor mari”.

Referitor la întrebarea “Din lista de mai jos, care credeţi că ar trebui să fie prioritatea numărul 1 pentru oraşul Constanţa?”, cei mai mulţi dintre repondenţi au răspuns: “combaterea corupţiei” – 24,1%, “crearea de locuri de muncă” – 21%, “dezvoltarea portului Constanţa” – 9,2%, “accesarea/atragerea de fonduri europene” – 7,5%, “refacerea simbolurilor oraşului” – 7,3%, “repararea drumurilor” – 4%, “atragerea/stoparea plecării tinerilor” – 3,8%.

Sondajul de opinie din municipiul Constanţa a fost realizat în perioada 20 august – 3 septembrie 2019, pe un eşantion de o mie de persoane, reprezentativ populaţiei oraşului cu vârsta de cel puţin 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus, minus 3,1%, la un grad de încredere de 95%, a declarat directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Preşedintele FUMN a mai spus că rezultate sondajului menţionat ar trebui să fie analizate de reprezentanţii administraţiei locale, indiferent de culoarea politică, şi să se ia măsurile corespunzătoare.

“Problema este că cei din Constanţa trebuie să discute chestiunea asta, să pună presiune un pic mai mare pe autorităţi, apropo de lucrurile care sunt suprapolitice. Simbolistica Constanţei nu este de partid. Trebuie să te uiţi prin ochelarii României, nu prin ochelarii fiecărui partid în parte”, a afirmat, pentru AGERPRES, Dan Dungaciu.