Dan Dungaciu: “Rusia va începe o ofensivă diplomatică nemiloasă în Ucraina”. Ce riscă R. Moldova (VIDEO)

Realitatea TV | 25.03.2016

Directorul Institutului de Ştiinte Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a declarat, vineri seară, în cadrul emisiunii “Realitatea Românească”, moderată de Octavian Hoandră, că “migrația spre Europa nu e obligatoriu să se încheie cu soluționarea crizei din Siria”. “Ce ar trebui să ne intereseze pe noi, în această discuție legată și de vizita lui John Kerry sau a ministrului de Externe german la Moscova, retragerea trupelor Federației Ruse din Siria, este prețul pe care Rusia l-a primit sau ce a primit Rusia ca să facă aceste concesii”, a subliniat Dungaciu.

Sociologul român a mai explicat că ceea ce se întâmplă la ora actuală, în Europa, reprezintă un eșec al politicilor multiculturale, practicate de statele europene asupra comunităților de străini, al căror proces de integrare l-au blocat prin permanență aplicare de etichete.

“Ce trăim astăzi e un soi de dezvrăjire a unei tentative de vrăjire. Ce ne costă e că foarte multe presupoziții, ipoteze ale acestui mod de a gândi ne pun în dificultăți sociologice cumplite. Una dintre premisele multiculturalismului a fost să inventăm comunități și acolo unde nu existau. Marea Britanie a avut obsesia să identifice, de exemplu, micile comunități. Nu comunitatea musulmană, dar comunitatea musulmană – arabă din diferite zone și pe fiecare mică comunitate și comunitatea regională a introdus-o la rubrici mici.

Noi, de multe ori, am inventat anumite comunități. Noi, prin aceste tipuri de politici, am blocat într-un fel un tip de integrare al acestor comunități. Complet altceva față de ce s-a făcut în SUA care a fost un succes de integrare. Acum e și mai complicat. Noi vedem niște comunități care nu mai au apetența de a se integra pe care au avut-o bunicii lor, părinții lor și cărora noi le mai punem o etichetă în plus – un mare eșec al politicilor multiculturale. Suntem într-o situație dramatică pentru că potențial oricine din Europa poate să devină victimă astăzi”, a declarat Dan Dungaciu.

În acest context, Dungaciu se întreabă cum vor putea să colaboreze instituțiile din statele europene între ele, dacă comunitățile din cadrul unei țări, precum Belgia, nu colaborează.

“Ca să cooperăm trebuie să avem instituții mai puternice, bugete mai mari pentru apărare (…) Ce se va întâmpla: eventual la schimbul de informații vom sta mai bine. Avem cam tot ce are un stat național, dar nu avem instituțiile de forță ale statului național pentru că ele sunt repartizate local și suntem în acest impas. Indiferent că vom schimba între noi informații, va fi complicat. Ce defecțiuni pot să apară: uitați-vă la Belgia. Dacă vă duceți spre frumosul nord, la Bruges, o să vedeți că trebuie să știți numele orașului scris în olandeză pentru că flamanzii nu folosesc plăcuțe bilincve. Există între aceste două comunități o puternică lipsă de cooperare”, a explicat Dungaciu.

În viziunea sa, “ne vom baza tot pe instituțiile naționale” pentru soluționarea crizei din Europa.

“Provocările vor veni, dar nu cred că trebuie să ne bazăm că instituțiile europene ne vor face treaba în locul instituțiilor naționale”, a mai spus Dungaciu.

“Întrebarea fundamentală este: “cine și-ar da viața pentru Europa?”. Pot să îmi imaginez oameni dispuși să moară pentru Portugalia, Suedia, România etc, dar există oameni care să meargă să moară pentru UE, îmbrăcați în uniforma UE, cu drapelul UE? Mi-e greu să îmi imaginez. La NATO când armatele se duc să lupte, se duc sub drapelul, uniforma proprii. Asta e problema: dacă vrei să construiești instituții care se referă la dimensiunea existențială.

Suntem, dacă vreți, în anii ’50 când Monnet a avut două proiecte – unul al cărbunelui și al oțelului și concomitent aproape a venit cu un proiect legat de ‘armata comună europeană’. Primul a trecut, a doilea a fost de la început respins de Parlamentul francez (…) Suntem în momentul în care trebuie să facem saltul”, a detaliat Dungaciu.

“Apetitul migrator e atât de puternic, încât noi ne-am putea aștepta ca, după ce se rezolvă, teoretic, problema Orientului Mijlociu, Africa să intre în mișcare. Există și alte populații din Asia care să pornească spre Europa”, a afirmat Dungaciu.

În acest context, Dungaciu a punctat faptul că România ar trebui să fie interesată de dezvoltările pe est, respectiv de ce se va întâmpla cu Ucraina și Republica Moldova.

“România trebuie să își încerce puterile, dar la masa mare în care se rezolvă această chestiune vor fi puține state și de fiecare dată când vor veni să rezolve această chestiune, fiecare stat va cere ceva. Ce ar trebui să ne intereseze pe noi, în această discuție legată și de vizita lui John Kerry sau a ministrului de Externe german la Moscova, retragerea trupelor Federației Ruse din Siria, este prețul pe care Rusia l-a primit sau ce a primit Rusia ca să facă aceste concesii. Pentru că a început un soi de agitație câștigătoare pe dosarul sirian, negocierile au început, nu mai sunt barierele de tipul SUA “nu facem niciun acord de pace cât Assad e la putere”. America nu mai spune asta și probabil că Rusia spune: “nu ne mai interesează în mod fundamental Assad”. Acolo s-a întâmplat ceva. Ce ar trebui să ne intereseze e să vedem care sunt dezvoltările pe est. Ce se va întâmpla cu Ucraina și Republica Moldova”, a adăugat Dungaciu.

140305170757-ukraine-meeting-1024x576

În viziunea sa, “Rusia va începe o ofensivă diplomatică pe Ucraina nemiloasă”.

“Rusia evident că s-a gândit pe dimensiunea de securitate estică. Cred că îi va cere Ucrainei ca în potențialul conflict înghețat din Donbass, să aplice din acordul de la Minsk prevederile care se refereau la dimensiunea politică a conflictului și nu pe cele care se refereau la dimensiunea militară. Ce vrea Rusia în Ucraina – să o federalizeze. Pentru că nu mai poate să plătească, acum Donbassul e scos din zona politică, economică, financiară a Ucrainei. Kievul nu își mai plătește nimic în Donbass. Rusia nu își permite asta. Are Crimeea și atunci ce îi spune Kievului: “asumați-vă Donbassul. Noi nu vrem să îl luăm. Dați prerogative politice Donbassului în așa fel încât partea să controleze întregul, adică să fie garanții de securitate și de politică externă prin care voi nu veți putea merge nici în NATO, nici în UE. Rezolvarea chestiunii politice înseamnă un statut de autonomie pentru Donbass (…) Am senzația că Rusia își va impune punctul de vedere și Ucraina va fi obligată să dea un statut care să federalizeze Ucraina”, a explicat Dungaciu.

Pe de altă parte, Dungaciu nu exclude faptul ca Rusiei să îi fie ridicate sancțiunile.

“Pe a doua consecință pe care o vrea Rusia este ridicarea sancțiunilor din iulie. Prelungirea sancțiunilor economice se face cu unanimitate (…) Are șanse mai mult de 50% să îi fie ridicate sancțiunile”, a mai spus Dungaciu.

“A treia chestiune care ne interesează este Republica Moldova. Orice federalizare pe Ucraina va da idei ca și soluționarea conflictului din Transnistria să se facă tot într-o federalizare (…) Mi-e teamă că nu toți occidentalii se vor opune și cei care au puterea să se opună nu se vor opune și mi-e teamă că Republicii Moldova asta i se pregătește“, a mai precizat Dungaciu.

*Urmăriți înregistrarea integrală a emisiunii “Realitatea Românească”, ediția de vineri, 25 martie 2016 AICI.