27 martie 1918: „În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare”

FUMN | Eveniment | 27.03.2020

Discursul lui Alexandru Marghiloman, prim-ministrul României, în ședința Sfatului Țării de la Chișinău, din 27 martie 1918, ziua unirii Basarabiei cu România:

„Marea și sfânta problemă, de care s-a călăuzit un întreg partid politic în România, – problema unirii Basarabiei la sânul patriei mame, a României, a fost pusă pentru prima dată la ordinea zilei în toate dimensiunile ei în ziua proclamării independenței Republicii Moldovenești; iar în timpurile de față această problemă este scoasă la iveală și mai pronunțat mulțumită mersului istoric al lucrurilor și însuși Sfatului Țării.

În vremurile de restriște ale Republicii Moldovenești, când tânărul guvern s-a adresat României după ajutor, ea ca mamă iubitoare, care a auzit vocea cunoscută a copilului său, n-a întârziat să vină în ajutorul ei. Toate clasele sociale, toate partidele, ca unul s-au grăbit să vină acolo, unde-i chema datoria și vocea sângelui. Și iată că astăzi noi culegem roadele muncii domniilor voastre, fii adevărați ai poporului, și patrioților, cari au muncit pentru folosul și mărirea poporului nostru și a întregii Românii.

Cu o atenție încordată cercurile politice ale României urmăreau ce se face pe partea cealaltă a Prutului, și, când s-a ivit pericolul care amenința integritatea Republicii, România înrudită s-a grăbit cu ajutorul, ca să garanteze integritatea și nedespărțirea acestei țări.

La conferința de pace din București am lămurit condițiunile prin carI s-ar putea păstra integritatea și nedespărțirea Basarabiei, și eu m-am grăbit să vin aici, în mijlocul domniilor voastre.

Din constatările și tratativele cu reprezentanții diferitelor fracțiuni și partide ale Parlamentului, eu am înțeles doar la dorințele și cerințele dictate de vremuri și împrejurări, pe care noi trebuie să le îndeplinim în conformitate cu obiceiurile locale, moravurile, libertățile și drepturile câștigate de domniile voastre și cari nu sunt în contrazicere cu interesele marei, unitei și nedespărțitei Românii. (…)

După Unirea Basarabiei, ca a unei fiice, cu patria mamă România, Parlamentul va hotărî convocarea neîntârziată a adunării constituante, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși pe baza dreptului general electoral pentru a introduce în Constituție de comun acord principiile și garanțiile arătate mai sus”.

După aceste cuvinte, adresate Sfatului Țării, Marghiloman și delegația românească părăsesc sala plenului. Șeful guvernului din România se reîntoarce după ce președintele Inculeț a comunicat rezultatele votului rezoluției de unire cu România și declara în numele României:

„În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare”

Sfatul Țării de la Chișinău vota, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România