Economist rus: „Occidentul nu ar trebui să discute cu Rusia. Ignoraţi-l pe Putin!” (video)

Matei Dobrovie | EpochTimes-Romania.com | 17.06.2016

Rusia nu s-a schimbat după anexarea Crimeei, ci a fost mereu agresivă, doar că Occidentul nu a luat în serios pericolul. Ridicarea sancţiunilor şi încercarea reluării relaţiei cu Rusia de către Occident ar fi o mare greşeală, a susţinut un expert rus la Bucureşti.

„Rusia nu s-a schimbat după Crimeea, a fost şi va fi în viitorul apropiat o putere revizionistă care nu se poate obişnui cu noua realitate de după Războiul Rece. Pentru elitele ruseşti, Rusia nu poate exista decât în vechile ei graniţe de Imperiu sau de URSS. Pentru Putin, URSS a fost Rusia sub alt nume. Cu această percepţie asupra lumii, el nu vede Ucraina ca pe un stat independent şi nici alte state ex-sovietice. El încă mai crede că Rusia este o superputere şi consideră că ea este menită să contracareze influenţa SUA ca în perioada sovietică”, a explicat Vladislav Inozemtsev, profesor la Departamentul de Economie Mondială din cadrul Facultăţii de Administraţie Publică a Universităţii de Stat din Moscova în cadrul conferinţei „Rusia după Ucraina şi Siria. Poate să mai fie Rusia partenerul Occidentului?”, organizată joi de Fundaţia Universitară a Mării Negre.

În opinia sa, Vestul a ignorat multă vreme politicile de secol 19 ale lui Putin, iar în prezent dialogul cu acesta este contraproductiv, nefăcând decât să întărească agresivitatea Kremlinului. „Putin crede că Europa este în declin total şi nu există ca actor geopolitic. El încearcă să construiască relaţii personale cu ţări individuale, ca Franţa, Italia şi Germania. El nu crede în proiectul european şi face tot posibilul să-l submineze prin mişcări radicale de dreapta sau stânga. Putin este acelaşi, iar Rusia este aceeaşi ţară care s-a dezvoltat în aceşti 15 ani într-o direcţie clară: mai autoritară, mai încrezătoare în sine şi definitiv mai anti-occidentală. Putin acum se crede omnipotent şi poate face ce vrea. Ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani în Rusia seamănă cu ce s-a întâmplat cu Germania în 1918 când a fost forţată să semneze tratatul de la Versailles. Occidentalii au crezut că va urma democraţia cu Republica de la Weimar şi o naţiune normală, dar în schimb au venit la putere naziştii. Rusia a pierdut o mare parte a teritoriului, a trecut printr-o umilire politică şi istorică şi nu este o naţiune normală”, a explicat Inozemtsev.

Video

Economistul rus consideră că opinia publică şi decidenţii din Vest au făcut posibilă agresivitatea lui Putin prin faptul că „Vestul n-a luat în serios intenţiile sale, crezând că acesta poate fi acomodat, iar fiecare pas de interferenţă a sa în pasul ex-sovietic n-a fost considerat un risc de izbucnire a unui război sau de schimbare a graniţelor”.

În prezent, Rusia preferă să fie un junior partner al Chinei şi să-i furnizeze acesteia materii prime decât „să se supună doctrinei drepturilor omului, Vestului decadent, valorilor europene pentru că Beijingul nu-i va vorbi despre drepturile omului, nu va chestiona legitimitatea regimului Putin şi alte lucruri”.

În plus, Vladimir Putin crede în geopolitică ca un joc de sumă zero şi îşi alege aliaţii care gândesc similar, sunt pregătiţi să recurgă la forţă, pun accent pe suveranitate. „Acum este obsedat de ideea că China ar putea să ia locul Vestului ca principal partener al Rusiei. El nu are nicio intenţie să reia dialogul cu Europa. S-ar bucura însă să fie ridicate sancţiunile şi să se normalizeze relaţiile economice pentru ca Rusia rămâne foarte dependentă de tehnologia europeană”, a precizat Inozemtsev.

Economistul rus nu crede că vreo negociere politică cu Putin va avea succes în condiţiile în care regimul rus este tot mai autoritar şi autarhic. Un exemplu ilustrativ în acest sens este faptul că Duma de Stat a adoptat recent o lege care limitează puterea deciziilor CEDO în Rusia şi că se discută şi despre eliminarea preeminenţei dreptului internaţional asupra legilor ruseşti.

Pe de altă parte, Inozemtsev a observat că în Rusia societatea civilă pur şi simplu nu există în accepţiune vestică şi are potenţial de mobilizare zero. „În prezent nu mai există niciun contract între preşedinte şi oameni. Aceştia sunt tăcuţi. Nimeni nu vrea să protesteze, chiar dacă asistăm la tot mai multe limitări ale libertăţilor individuale. Mai mult, nu există sprijin popular pentru nicio forţă de opoziţie, iar sprijinul Occidentului pentru aceştia ar fi contraproductiv pentru că ar fi percepuţi de populaţie ca duşmani”, a explicat el.

În opinia sa, în prezent Rusia nu înţelege decât limbajul forţei şi profită de pe urma faptului că UE şi Vestul în general nu sunt dispuse să folosească forţa împotriva Rusiei. Dat fiind acest context, economistul recomandă liderilor occidentali „cea mai raţională soluţie este să nu vorbeşti cu Rusia dacă n-ai despre ce. Uitaţi-l pe Puţin! Oamenii de la Kremlin trăiesc în lumea imaginară, dacă Putin nu e menţionat de media occidentală, este pentru ei un mare eşec. Dacă Europa păstrează tăcerea faţă de Rusia, este posibil ca el să se sature de China, care devine foarte activă în Asia Centrală, pe care o considerăbackyard-ul Rusiei”.

Sancţiunile economice nu afectează Europa atât de mult

O altă teză provocatoare lansată de profesorul Inozemtsev a fost că sancţiunile economice impuse Rusiei nu afectează atât de mult exportatorii europeni. „Problema pentru exportul de materiale de construcţie şi echipament industrial către Rusia nu este asta, ci faptul că ţara se află într-o criză economică profundă, care afectează în primul rând investiţiile fixe de capital. Nimeni nu face noi proiecte de construcţie în Rusia. Dacă preţul petrolului va ajunge din nou la 150 de dolari pe baril, ruşii vor cumpăra”, a arătat acesta.

În opinia sa, dacă europenii vor ridica sancţiunile în decembrie, nu vor câştiga nimic şi tot nu-şi vor putea restaura afacerile în Rusia pentru că ele depind de situaţia economică, nu de sancţiuni. Economistul a dat exemplul importurilor de echipamente scumpe de foraj offshore, care intră sub incidenţa sancţiunilor, arătând că acestea erau importante în 2014 când preţul petrolului era de 100 dolari pe baril, dar acum la 45 de dolari pe baril nimeni nu vrea să investească în astfel de echipamente.

În Donbas vom asista la o transnistrizare. Putin are opţiuni limitate. Nu poate să recunoască aceste Republici Separatiste şi să le ataşeze la Rusia, aşa cum a făcut cu Crimeea, în primul rând pentru că ar fi prea mult pentru opinia publică şi comunitatea internaţională. În al doilea rând, Donbasul este o mare problemă economică după acest război devastator, şi va costa zeci de miliarde de dolari pentru a fi reconstruit.

În concluzie, Inozemtsev consideră că în 10-15 ani economia rusă se va prăbuşi pentru că este imposibil să continue cu actualele cheltuieli şi cu managementul defectuos din prezent.

Ce urmează în Ucraina

Întrebat de reporterul Epoch Times despre următoarea mişcare a lui Putin în Estul Ucrainei, Vladislav Inozemtsev a răspuns că cel mai probabil scenariu este cel de transnistrizare deoarece „Putin are opţiuni limitate. Nu poate să recunoască aceste Republici Separatiste şi să le ataşeze la Rusia, aşa cum a făcut cu Crimeea, în primul rând pentru că ar fi prea mult pentru opinia publică şi comunitatea internaţională. În al doilea rând, Crimeea a fost mult mai puţin costisitoare pentru partea rusă. Donbasul, o regiune care primea multe subvenţii de la centru şi înainte, este o mare problemă economică după acest război devastator, şi va costa zeci de miliarde de dolari pentru a fi reconstruită”.

Mai mult, este o regiune cu o criminalitate foarte mare, iar Putin a investit mult în „ceea ce el numeşte stabilitate şi ordine în Rusia, adică să fie linişte şi nimeni să nu protesteze, iar dacă include Donbasul în Rusia va avea multe probleme”.

„În mod clar nu va încorpora Donbassul în Rusia, iar scenariul transnistrizării este cel mai convenabil. Putin înţelege că dacă avansează mai mult în Ucraina, se va ajunge la un conflict devastator cu Occidentul, nu unul militar, ci politic. Nu cred că vom asista la operaţiuni militare majore precum în 2014-2015”, a concluzionat expertul rus.

Rusia nu vrea să se modernizeze

Conducerea rusească nu poate să modernizeze ţara glorificând trecutul sovietic. În privinţa privatizărilor, Inozemtsev a arătat că Rusia a vândut marile companii proprietate de stat unor investitori privaţi, la preţuri foarte mici. Mai mult, dacă cineva vine în prezent în aceeaşi ramură industrială, trebuie să investească miliarde de dolari pentru a construi o nouă întreprindere şi se va confrunta cu concurenţa acestor companii care pot scădea preţul considerabil pentru că nu au costuri fixe. Prin urmare, există un mare dezavantaj pentru oricine ar vrea să investească în economia rusească deoarece marii oligarhi sunt conectaţi cu industria gazului, petrolului şi a resurselor minerale, iar interesele lor primează.

„Zilele acestea nu se va întâmpla nimic pentru că modernizarea s-a produs atunci când ţara era foarte angajată în schimburi internaţionale şi când exista o influenţă mare a investitorilor străini asupra economiei. Rusia însă acum se închide tot mai mult la cooperarea internaţională, fără de care modernizarea este imposibilă. Doar un declin economic puternic, precum cel al URSS, poate repune pe tapet agenda de modernizare”, a concluzionat Vladislav Inozemtsev.