Dungaciu: Daca se va declansa un conflict militar in Ucraina, intreaga regiune va exploda (INTERVIU)

De Camelia Badea | Interviu publicat pe Ziare.com | 06.03.2014

Conflictul din Ucraina se indreapta catre o „pace stramba”, mai buna decat un „razboi drept”, spune prof. Dan Dungaciu, care sustine ca Romania trebuie sa faca parte din viitorul format de negociere postconflict pentru Ucraina.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI) decripteaza mesajele pe care si le transmit reciproc Rusia si puterile occidentale, vorbeste despre modul in care se poarta negocierile si subliniaza faptul ca alegerile din Ucraina vor fi „cele mai importante alegeri din acest spatiu de dupa caderea Cortinei de Fier”.

Incotro se indreapta Ucraina?

In acest moment lucrurile se indreapta spre o pace rece, inghetata poate. Nimeni nu e dispus sa depaseasca liniile rosii ale unei confruntari militare directe, in niciun caz una in care sa fie implicati si alti actori in afara de Ucraina si Rusia. Dar si la nivel bilateral se incearca aplanarea conflictului.

Vedem din partea Kievului eforturi majore de a nu provoca, vedem lauda administratiei americane pentru aceasta atitudine a liderilor ucraineni si faptul ca vorbesc bilateral cu rusii, vedem ca germanii deschid canale de negociere cu Putin si croiesc formate de negociere pe baza de OSCE, prin urmare se asteapta o „pace stramba”, oricum mai buna decat „un razboi drept”.

Rusia, la randul ei, transmite mesaje ca nu a pus in miscare aprobarea de a intra cu trupe in Ucraina, iar toate miscarile ei militare ar fi in acord cu documentele semnate privind stationarea flotei ruse in Crimeea. Deci, tot semnale de calmare a situatiei, oricat de cinice.

Sigur, Putin a transmis si un mesaj cum ca isi pastreaza toate optiunile pentru a-i apara la nevoie pe rusii din tara vecina, atat in Crimeea cat si in regiunile estice ale Ucrainei, daca acolo se vor semnala „faradelegi”, si e de asteptat ca Rusia sa pregateasca negocierile cu Occidentul inclusiv prin resuscitarea la nivel public a vocilor pro-ruse din aceste regiuni.

E un mesaj clar indreptat spre Kiev, in primul rand, si care suna asa: daca vreti razboi, il vom face, dar s-ar putea sa pierdeti si teritoriile din Est, iar Ucraina sa nu mai aiba iesire la mare. Cine o sa va apere?… Acesta e mesajul rusilor pentru Ucraina, tradus pe intelesul tuturor. Iar Kievul intelege asta foarte bine, de aici si retinerea de care da dovada.

Exista si un mesaj clar pentru occidentali din partea rusilor: daca vreti sa ne scoateti din Ucraina si Crimeea, va trebui sa mergeti la razboi. Sunteti pregatiti, cum zicea un oficial american pe vremea razboiului ruso-georgian, sa va trimiteti copiii sa moara pentru Crimeea? Noi, rusii, suntem!…

Si, ca sa vorbim pe sleau, e o diferenta enorma intre ce inseamna Crimeea pentru occidentali si americani si ce inseamna pentru rusi Crimeea, Sevastopol etc. Nici macar nu exista comparatie.

13

Eu cred ca da, pentru ca optiunea unui razboi este si pentru Moscova extrem de costisitoare, din toate punctele de vedere, incepand de la reactia internationala pana la dificultatile de a gestiona (asta inseamna pensii, salarii etc.), pe ea insasi, Crimeea sau bucati mari din Ucraina, inclusiv toata partea rusofona din sud-est. Sunt costuri financiare mari, probleme de securitate, costuri de imagine etc., isi va ridica in cap tot Occidentul, America, Turcia – care deja da semne de nemultumire etc.

Nu cred ca Rusia vrea asta, vrea doar sa isi asigure controlul in Ucraina, nu sa gestioneze nemijlocit Ucraina. Este si o geopolitica negativa: vrea ca sa blocheze Ucraina sa plece spre Vest.

In plus, in acest moment, Moscova are o pozitie de negociere extrem de buna. Vedeti, ideea ca Rusia a pierdut contactul cu realitatea in Ucraina mi se pare hazardata in acest moment. Daca lucrurile nu vor degenera si Rusia nu va merge, militar, mai departe, si va reusi sa intinda coarda doar atat cat trebuie, atunci miscarea rusilor a fost extrem de bine calculata. La eventualele negocieri, e clar ca va avea avantajul celui care, chipurile, face concesii.

Dar UE si America vor sa negocieze in acest moment?

Cu siguranta. Actuala administratie americana nu vrea razboi cu Rusia in acest moment, nu e de interes, deci vrea ca pacea sa se instaureze, fie si una rece. Acesta a fost si mesajul trimis de Kerry inclusiv la Kiev.

UE, ghidonata de Germania, e clar ca tot asta vrea, tinand seama si de interdependentele economice cu Rusia. Din pacate, puterea ei de negociere e stirbita. UE si-a pierdut o buna parte din prestigiu pe Euromaidan, din moment ce nu a fost in stare sa garanteze nimic dupa semnarea „istoricului” acord intre Ianukovici si contestatari.

Cand iesi cu declaratii teatrale de genul „semnati, altfel veti muri cu totii”, partile semneaza, dar daca nu esti in stare sa asiguri implementarea acordului sau sa oferi garantii celor implicati, atunci e clar ca ai pierdut si pe termen scurt, si pe temen lung.

Cum sa mai pretinzi sa fii crezut a doua oara, cand un alt Ianukovici va aparea pe scena accidentata si imprevizibila a estului? De ce sa te mai creada? Cum se mai pot uita acum la negociatorii UE, de pilda, „oficialii” de la Tiraspol? Ce le poate garanta Bruxellesul? Evident, nimic. Sau Lucasenko? Iarasi, nimic… Este a doua mare infrangere diplomatica a UE pe frontul ucrainean dupa ce l-a pierdut pe Ianukovici inainte de Vilnius.

5

Este exclus razboiul in Ucraina?

Evident, nu. Situatia e volatila, exista grupari paramilitare, exista si la Kiev, si in estul Ucrainei, exista tatarii anti-rusi in Crimeea, exista arme in mainile civililor, deci se poate intampla orice. Dar, repet, Ucraina se va abtine sa provoace Rusia din motivele pe care le-am spus deja.

Insa, dupa cum ne amintim in fosta Iugoslavie, un incident de tipul exploziei unui obuz intr-o piata – nimeni nu stie nici azi cine l-a declansat! – poate duce la o escaladare necontrolata a conflictului.

Incidente locale si spontane, mai mult sau mai putin, schimburi de focuri soldate cu victime, pot degenera in conflicte de mare amploare. Aici este pericolul. Dar daca se va declansa un conflict militar, el va depasi frontierele Ucrainei, intreaga regiune va exploda si rezultatele nu pot fi evaluate in acest moment.

Sa presupunem ca nu se va extinde conflictul. Ce poate aduce negocierea in acest moment?

In opinia mea, daca excludem scenariul de razboi, exista patru scenarii.

Scenariul transnistrean (ruptura de facto), scenariul georgian (adica ruptura de facto si de jure, din perspectiva rusa) – in cazul in care tensiunile nu vor fi eliminate prin negocieri – si scenariul federalist, iar primii care vor dori asa ceva vor fi cei din zonele din Estul republicii.

Rusia va fi multumita, „federalismul” este o solutie „europeana”, iar intr-o asemenea constructie Moscova va avea parghii serioase de influenta prin intermediul Estului si sudului Ucrainei. O solutie pe care ambele parti, atat Vestul, cat si Estul, o pot vinde relativ bine publicului lor. Germania e o federatie, nu-i asa? (Va fi insa un scenariu extrem de negativ pentru R. Moldova, pentru ca va exista riscul exportului si aici, ceea ce ar insemna transnistrizarea R. Moldova).

Ultimul scenariu este un soi de „condominium” ruso-occidental, de doua tipuri, unul negativ altul pozitiv. „Condominium” negativ inseamna ca Ucraina va ramane suspendata intre Vest si Est, fara semnarea acordurilor nici cu UE, nici cu Uniunea Vamala. Despre NATO nici nu se va mai pune problema! Ucraina ramane asa cum este acum, unita, dar tinuta in picioare doar de presiunile care se vor compensa reciproc dinspre Est si Vest.

„Condominuim” pozitiv inseamna ca se va incerca o convergenta intre spatiul european de liber schimb al Bruxellesului si Uniunea vamala ghidonata de Moscova, chestiune care a fost deja semnalizata pozitiv si de rusi, si de nemti.

Cum se vor derula alegerile in Ucraina?

Primele conditii de reglementare a conflictului tin de faptul ca trebuie eliminat riscul militar. A doua conditie sunt alegerile anticipate. Concomitent vor urma negocieri, retragerea trupelor in cazarmi, vor aparea misiuni de pacificare, cercetare a situatiei de pe teren in ceea ce priveste drepturile minoritatilor etc.

In ceea ce priveste alegerile, e clar ca Ianukovici nu mai are viitor politic, e clar asta si pentru rusi, care il folosesc doar pentru a sublinia lipsa de credibilitate a UE in negociere si „lovitura de stat de la Kiev”. Alegerile anticipate vor fi insa cruciale, caci ambele parti, Vestul si Estul, vor incerca sa fructifice sau sa amplifice rezultatele de pe teren.

Vom asista la cele mai importante alegeri din acest spatiu de dupa caderea Cortinei de Fier. Singurul lor echivalent este doar scrutinul din Italia, de dupa razboi, din 1948, absolut decisiv, cand au fost cele mai importante alegeri geopolitice din timpul razboiului rece.

America si URSS au fost parte nemijlocita a campaniei electorale si a alegerilor, au fost promisiuni, ajutoare financiare, campanii de presa, iesiri in strada etc. Cred ca asa va fi si cu ocazia alegerilor din Ucraina. Suntem, practic, in aceeasi situatie, in ciuda celor care murmura induiosator ca s-a incheiat cu vremea sferelor de influenta…

Care este situatia politica interna, in Ucraina?

Deja noul sef al statului da semnale ca nu va promulga anularea legii privind politicile de stat in privinta drepturilor lingvistice ale minoritatilor – care a fost oricum o neghiobie tactica, daca nu o provocare – si asta inseamna deja un semnal. Klichko s-a pozitionat ca radical si, dupa gafa enorma de a da mana cu Ianukovici, ceea ce a infuriat Maidanul, incearca sa se pozitioneze ca si lider prezidential al protestatarilor puri si duri.

Cea mai interesanta miscare este a Iuliei Timosenko, care si-a fixat deja profilul politic. Sa fim atenti la vorbele ei, care sunt de multe ori citate trunchiat. Ea spune asa: „ucrainenii sa ramana calmi… nu suntem singuri in confruntarea cu Rusia… Eu sunt sigura ca SUA si Marea Britanie nu vor incalca niciodata acest memorandum si vor face totul ca sa asigure pacea in Ucraina… Putin stie ca daca ne va declara razboi noua, va declara razboi si Americii si Marii Britanii. Nu cred ca Rusia va trece aceasta linie, deoarece va pierde. Acesta este cel mai puternic motiv pentru a pastra calmul in tara noastra”.

Cum se traduc politic vorbele Iuliei Timosenko? Iata cum: 1. Ucrainenii sa ramana calmi, deci sa nu puna mana pe arme si sa inceapa confruntare cu rusii; 2. SUA si Marea Britanie ne vor ajuta „sa asiguram pacea in Ucraina”, adica nu vor face razboi cu rusii si nici sa nu le cerem asta, sa ne asigure pacea e de ajuns; 3. Rusia nu a declarat razboi Ucrainei si nici nu va face asta! Este exact agenda care convine pentru negocieri si rusilor si americanilor si europenilor. Toata lumea iese bine si are cum sa isi camufleze in victorii eventualele cedari. Iulia Timosenko se pregateste sa devina liderul „echilibrului” Est-Vest, in care ambele parti au relativa incredere si relativa suspiciune.

12

Ce se va intampla cu R. Moldova?

Apar doua consecinte strategice. Prima, conjunctura pozitiva – Chisinaul iese in fata, primeste sprijin politic si financiar fara precedent din spatiului euroatlantic, criticile se suspenda chiar si in UE, pentru ca nu poti sa te asezi de partea Rusiei criticand un membru al Parteneriatului Estic.

Dar este si o consecinta negativa majora. E clar de aici incolo ca trupele armatei ruse nu vor pleca si ca Chisinaul va trebui sa isi gandeasca viitorul european plecand de la ideea ca Nistrul este frontiera de razboi pentru Rusia.

Dar Romania?

Niciodata Bucurestiul si Kievul nu au avut relatii bune, din vina ambilor, in special a nationalismului tanar si nelinistit al ucrainenilor, obsedati chiar de o Romanie care se obstineaza de a nu vorbi decat rarissim despre tara vecina. Cu toate acestea, Romania are peste 600 de km de granita cu Ucraina si a treia etnie (romani/moldoveni), dupa ucraineni si rusi, de acolo. Miza Bucurestiului trebuie sa fie apartenenta la viitorul format de negociere.

Ar fi complet nefiresc ca, dupa ce a ratat participarea la al doilea format de negociere pe chestiunea transnitreana, sa fie neglijata si in acest dosar. Nu ar fi nici in avantajul europenilor, care ar trebui sa mai schimbe distributia dupa esecul din Maidan, nici al SUA (ca partener strategic), nici chiar al rusilor, pentru ca Romania a incercat sa fie echilibrata pe dosarul ucrainean si nu poate fi acuzata de parti-pris-uri virulente.