DOCUMENTAR AGERPRES: Academicianul Mircea Malița împlinește 90 de ani

Ruxandra Bratu, Irina Andreea Cristea, Adrian Dădârlat | Agerpres.ro | 20.02.2017

Academicianul Mircea Malița, matematician, diplomat și eseist, s-a născut la 20 februarie 1927, la Oradea. A făcut studiile liceale la Oradea, Făgăraș, Beiuș și București. A urmat apoi cursurile Facultății de Științe, Secția Matematică, și pe cele Facultății de Filosofie din București.

În anul 1972 și-a susținut teza de doctorat cu tema ”Modele matematice pentru negocieri”. A fost preparator, asistent (1949), lector (1951), conferențiar (din 1961), apoi, din 1972, profesor la Catedra de Analiză Matematică a Facultății de Matematică a Universității din București, fiind titularul cursului modele matematice în științele sociale, precum și al cursului de logică și inteligență artificială, conform Dicționarului ”Membrii Academiei Române” (2003).

Începând din 1950 a fost director al Bibliotecii Academiei Române, până în 1956, apoi consilier al Misiunii Permanente a României pe lângă ONU (1956-1961), director al Direcției Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1961-1962), ministru adjunct de Externe pe probleme ONU (1962-1970), ministru al Educației și Învățământului (1970-1972), membru al consiliilor pregătitoare ale conferințelor mondiale ale ONU pentru populație, știință și tehnologie, pentru dezvoltare (1974-1979).

La 1 martie 1974, Mircea Malița devine membru corespondent, iar începând din 18 decembrie 1991 este membru titular al Academiei Române.

Academicianul Mircea Malița este un nume de referință pentru diplomația românească, bucurându-se de o largă recunoaștere și apreciere internațională. A fost ambasador al României în Elveția și la ONU (Geneva), în perioada 1980-1982, apoi în SUA, între anii 1982-1984. A susținut expuneri și lecții la Institutul Universitar de Înalte Studii Internaționale din Geneva, la Asociația Austriacă de Politică Externă, în SUA, Marea Britanie etc.

Cunoscut pentru lucrările și studiile sale în domeniile științific și diplomatic, Mircea Malița excelează și în genul eseistic, abordând în lucrările sale o problematică vastă și diversă.

Sunt binecunoscute preocupările sale privind modelele matematice în științele sociale, prin lucrări precum „Programarea pătratică” (1968), „Modele matematice ale sistemului educațional” (1973), ”Programare neliniară” (1972), „Abordări matematice ale relațiilor matematice” (3 vol., 1977-1978). Dintre lucrările referitoare la diplomație amintim: „Pagini din trecutul diplomației românești” (1966, în colaborare), „Diplomația română. O perspectivă istorică” (1970), ”Teoria și practica negocierilor” (1972), ”Romanian Diplomacy. A Historical Study” (1970), „Diplomația. Școli și instituții” (1975) ș.a.

Este și coordonator pentru numeroase lucrări, dintre care amintim „Sistemele în științele sociale” (1977), ”Mathematical Approaches to International Relations” (două volume, 1977), ”Sistemele în științele naturii” (1979), „Viitorul electronicii și informaticii” (1979), „Economia mondială. Orizont 2000” (1988), „Enciclopedia statelor lumii” (1981), ”Metode matematice în problematica dezvoltării” (1982), ”Statele lumii” (1985), ”Ingineria industrială. Prezent și perspective” (1990). Între volumele de eseuri semnate de Mircea Malița se numără: „Sfinxul” (1969), „Aurul cenușiu” (3 vol., 1971-1973), „Pietre vii” (1973), „Triade” (1973), „Idei în mers” (2 vol., 1975), „Fire și noduri” (1975), „Zidul și iedera” (1977). Volumul ”Zece mii de culturi, o singură civilizație”, apărut în 1998, cuprinde un studiu asupra problemelor civilizației contemporane.

În 2007 i-au apărut volumele ”Tablouri din Războiul Rece. Memorii ale unui diplomat român”, ”Între război și pace”, ”Jocuri pe scena lumii: conflicte, negocieri, diplomație”, iar în 2008 a lansat un volum despre profesii și profesionalism, intitulat ”Reprofesionalizarea României”, scris în colaborare cu dr. Călin Georgescu. În 2009 a lansat volumul de eseuri ”Mintea cea socotitoare”.

Cartea „Cumințenia pământului. Strategii de supraviețuire în istoria poporului român” semnată de Mircea Malița și lansată în 2010, în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus — Carte de învățătură, este un volum de reflecție asupra utilității lecțiilor istoriei în abordarea strategiilor de supraviețuire a unui stat. În 2011 a apărut volumul „Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 — 1972”, semnat de academicienii Mircea Malița și Dinu C. Giurescu, iar în 2012 Mircea Malița și-a lansat volumul „Homo Fraudens”, în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus. În 2012 a fost lansat volumul „Mircea Malița — Biobibliografie” de Lucian Pricop, o retrospectivă Mircea Malița în trimiteri bibliografice, amintiri, documente și fotografii.

Academicianul Mircea Malița se numără printre personalitățile care și-au adus aportul la Proiectul „Noua Enciclopedie a României” început în 2009 și coordonat de acad. Tudorel Postolache. Proiectul „Noua Enciclopedie a României” a fost lansat oficial la 20 noiembrie 2012, în Aula Magna a Academiei Române.

La 8 iulie 2014 a fost lansat, la Biblioteca Centrală Universitară din București, volumul de memorii ”The Cold War Diplomacy” apărută în Statele Unite ale Americii, iar la 17 decembrie 2014 a fost lansat volumul ”Istoria prin ochii diplomatului — Mircea Malița, Dan Dungaciu” (Editura RAO), lucrare ce prezintă un dialog între autorul Mircea Malița și profesorul Dan Dungaciu.

Personalitate de marcă a culturii românești contemporane, Mircea Malița este membru fondator al Centrului European de Cultură din București și al Universității Mării Negre, membru al Academiei Mondiale de Arte și Științe, al Academiei Internaționale de Perspectivă Socială, al Federației Mondiale a Studiului Viitorului, al Academiei Internaționale „Leonardo da Vinci” din Roma, potrivit volumului amintit mai sus.

Academicianul Mircea Malița este Doctor Honoris al Universității din Oradea (1998), iar la 19 aprilie 2012 a primit și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Politehnica din București pentru strălucita activitate științifică, filosofică și diplomatică. Este, de asemenea, rectorul de onoare al Universității Populare ”Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte.

Este unul dintre membrii fondatori, în 1993, ai Asociației Române pentru Clubul de la Roma (ARCoR) și coautor al lucrării ”No Limits to Learning. Bridging the Human Gap” (1979), un raport către Clubul de la Roma care a primit recunoaștere internațională pentru impactul său. Este vicepreședinte al ARCoR (din 13 iunie 2013).

La 21 februarie 2013, academicianului Mircea Malița i-au fost decernate, din partea Ministerului Educației Naționale, Diploma de Excelență și o plachetă în semn de apreciere pentru meritele deosebite și contribuțiile remarcabile aduse la dezvoltarea educației, culturii și societății românești. Cu acest prilej, au fost amintite unele dintre inițiativele fostului ministru al Învățământului Mircea Malița, precum cele privind introducerea conceptului de management, introducerea calculatorului și dezvoltarea departamentelor de matematică și informatică în universități, care după aceea au produs efecte la nivelul întregii societăți. Tot în perioada în care Mircea Malița a fost ministru al Învățământului a fost înființat, la București, Centrul European pentru Învățământ Superior de pe lângă UNESCO (1972).

La 3 martie 2015 i-a fost decernat, pentru cărțile publicate, un premiu special în cadrul celei de-a treia ediții a Galei Premiilor Foreign Policy România.

La 20 februarie 2017 va avea loc, în Aula Academiei Române, „Sesiunea omagială: Mircea Malița la 90 de ani”, urmată de o recepție, în organizarea Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și a Fundației Universitare a Mării Negre.

AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)