Diaconescu: Vectorul politic din România tace în ce privește cadrul legal al participării la războiul informațional

Daniel Popescu | Agerpres.ro | 26.04.2017

Vectorul politic din România tace în ceea ce privește finanțarea, instituționalizarea, cadrul legal în baza căruia se poate răspunde sau participa într-un război informațional, afirmă Cristian Diaconescu, membru al Consiliului de experți LARICS.

„Problema războiului informațional conștientizată și explicitată la nivel mondial nu mi se pare că, din punct de vedere politic, este recunoscută în România. Iată, Academia Română este singura instituție eminentă, reprezentativă a acestei țări în care se dezbat teme, subiecte și abordări care fac obiectul dialogului, schimbului de expertiză și instituționalizării în foarte multe țări. De ce spun acest lucru? Pentru că toate problemele ridicate aici privind finanțarea, instituționalizarea, cadrul legal în baza căruia se poate răspunde sau participa într-un război informațional țin de vectorul politic. Vectorul politic din România, pe această temă, în general, tace”, a declarat Diaconescu, miercuri, la conferința publică de lansare a Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS): „Războiul informațional, sub lupă”, desfășurată în Aula Academiei Române.

În opinia sa, „există două variante de înțelegere a acestei pasivități”. „Fie vectorul politic din România nu conștientizează pericolul și vulnerabilitățile pe termen lung (…) în ceea ce înseamnă războiul informațional în sens larg, fie vectorul politic are propriile motive să tacă. Ceea ce este, ar fi, fără a fi prezumțios din punctul meu de vedere, o chestiune extrem de interesantă și complicată”, a arătat Diaconescu.

El subliniază că „războiul informațional este o formă de agresiune”, argumentând că „a inculca în mentalul public într-o variantă agresivă, chiar dacă vorbim de comunicare sau de drept internațional, poate, la un moment dat, nu numai să dea roade în planul percepției publice, dar chiar să țină ostatică politica externă a unui stat”.

Secretarul general al Academiei Române, acad. Victor Voicu, a apreciat ca necesară înființarea LARICS, evidențiind utilitatea proiectului, printre altele, în condițiile „agresivității” propagandei „ample și intense” din partea „Rusiei lui Putin”, în timp ce acad. Ion Aurel Pop a amintit de „un alt război informațional și de comunicare” purtat „cu un alt vecin — Ungaria”, enumerând exemple ale propagandei ungare menite a manipula opinia publică internațională în ideea că românii transilvăneni nu au dorit Unirea cu România în anul 1918.
Academicianul și economistul Daniel Dăianu a pledat pentru întărirea instituțiilor, educația oamenilor, politici publice care să promoveze incluziunea, șanse egale, dezvoltarea economică, preocuparea pentru tineri, atenția acordată aspectelor etice, de echitate, evitarea bigotismului intelectual prin abordări pragmatice în politicile publice și sprijinul constant, ferm pentru valorile democratice, combaterea extremismului și a dezinformării „cu argumentație solidă”.

Despre importanța înființării LARICS au mai conferențiat prof. univ. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).

„Problema unui laborator de acest fel este că nu poate rămâne strict academic. El trebuie să ajungă într-un fel la public. (…) Strategia noastră este să ajungem la o comunicare cu oameni care comunică în spațiul public mai eficient decât am putea s-o facem noi. Ideea e să ajungi să comunici cu comunicatorii în așa fel încât la public să ajungă anumite informații. Educația se face într-un prim moment așa. (…) Dacă LAREX va reuși să facă anual o întâlnire cu comunicatori importanți, cu ziariști, oameni de opinie din România în care să discute și ce se discută acolo să ajungă în spațiul public asta e una din menirile unui asemenea laborator, dincolo de menirile de site-uri și analize care pot să fie mai mult sau mai puțin sofisticate”, a explicat Dan Dungaciu.

ISPRI a lansat primul Laborator de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS).

Potrivit site-ului larics.ro, laboratorul funcționează în interiorul ISPRI, ca structură componentă a institutului, dar cu agendă separată și specifică, având drept scop principal analiza/ evaluarea evenimentelor interne și externe, a presei internaționale, cu referire specială la România și Republica Moldova, în contextul unor confruntări purtate în spațiul mediatic care au ajuns, în anumite evaluări, la dimensiunea unor „războaie informaționale”.

Portalul este primul de acest fel în România și va fi o sursă și o resursă unică pentru decidenți politici, presă de specialitate, cercetători interesați de fenomen, studenți etc.

Laboratorul își propune astfel să devină inclusiv o sursă de „early warning” (avertizare timpurie) în ceea ce privește posibile campanii publice de dezinformare declanșate pe teritoriul celor două state.

În plus, LARICS va începe campanii de informare publică și o serie de cursuri pentru jurnaliști dedicate acestor chestiuni (acțiuni de propagandă, dezinformare, manipulare publică, identificarea acestora, metode și strategii de contracarare etc.).

Din componența LARICS face parte un grup de experți (Consiliu de experți) care va produce, pe baza materialelor brute furnizate și publicate pe portalul www.lacris.ispri.ro, analize sau editoriale dedicate fenomenului. Printre membrii LARICS se numără: Sergiu Celac, Cristian Diaconescu, Bogdan Ficeac, Iulian Chifu, Ion Ioniță, Dan Dungaciu, Mihaela Nicola, Antonia Colibășanu.