Dezbatere Historia: Bucureştiul, atacat de la Budapesta. Ucraina închide şcolile româneşti

Adevărul.ro | 09.09.2017

Veşti proaste pentru România şi de la Vest şi de la Est. Ungaria ameninţă cu blocarea accesului României în OCDE pentru retragerea dreptului la funcţionare a unui liceu romano-catolic din Târgu Mureş, iar Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care va duce la desfinţarea claselor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, deci şi în limba română.

Premierul Tudose a criticat Ministerul de Externe de la Bucureşti, pentru reacţia la declaraţiile Ungariei! Ce trebuie să facă România în această situaţie? Am discutat la „Dezbaterile Historia”, la Adevărul Live, împreună cu profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, şi cu profesorul Marius Diaconescu de la Facultatea De Istorie a Universităţii Bucureşti.

Video aici


O emisiune moderată de Ion M.Ioniţă, redactor-şef Historia.

România  a insistat să facă o pritenenie cu Ungaria, noi însă trebuia să fik  pregătiţi pentru un scenariu alternativ (…)  Acesta a mai adăugat că protestul părinţilor din Târgul Mureş a fost un pretext pentru a arăta adevărata a relaţiei între Români şi Ungaria, care nu este un bazată pe colaborare, ci mai degrabă invers,

România trebuia să anticipeze o astfel de reacţie

„România  a insistat să facă o prietenie cu Ungaria, noi însă trebui să fim pregătiţi şi pentru un scenariu alternativ. Când părinţii au ieşit să protesteze  în Târgul Mureş, acesta a reprezentat un moment folosit ca pretext de oficialii maghiari ca să arate o politică mai degrabă de confruntare faţă de România, ci nu de colaborare“,  a explicat Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române.

În continuare, istoricul a făcut referire şi la declaraţii din trecut  ale politicienilor maghiari care afirmau că 1918 nu reprezintă un motiv de sărbătoare, ba din contră. Ori acest fapt a contribuit la amploarea conflictului etnic.

Vizavi de acest aspect, Marius Diaconescu, profesor de istorie, a comentat că „ din perspectiva românească, 1918 reprezintă un motiv de sărbătoare, dar de la maghiari nu putem să aşteptăm decât la cel mult respect. În mentalul colectiv  maghiar, 1918 nu reprezintă un motiv de sărbătoare“. Marius Diaconescu a mai subliniat faptul că dialogul dintre români şi maghiari ar trebuie să se bazeze pe o interpretare corectă a istoriei ambelor popoare dacă se doreşte o soluţionare a relaţiei diplomatice.

Cât despre situaţia din prezent, profesorul consideră că România şi Ungaria „sunt ca doi adversari pe tabla de şah. Chiar dacă ne zâmbim în faţă, în spate sunt mişcări la care trebuie să fim atenţi“. În aceeaşi idee, Dan Dugagiu a afirmat că nu este exclus ca acest conflict etnic să se dezvolte.

România, victimă colaterală în politica Ucrainei îndreptată împotriva Rusiei sau ţintă fixă

În cursul zilei de joi, autorităţile de la Kiev au anunţat că şcolile vor putea preda doar în limba naţională, adică în limba ucraineană. Istoricii explică că în ciuda faptului că această măsură ar viza mai degrabă interzicerea utilizării limbii ruse, asta afectează şi comunitatea de români din Ucraina, şcolile româneşti riscând să fie închise.

„Ucraina întotdeauna când a avut o politică naţionalistă, care părea îndreptată împotriva Rusiei, măsura a afectat direct şi minorităţile“,  a explicat Dan Dungaciu. Totuşi, istoricul se întreabă dacă politica naţionalistă nu are ca ţintă şi România, de ce statul ucrainean blochează în continuare Institutul Cultural Român de la Cernăuţi.