De ce are nevoie România de proiectul VIKING?

De Nicolae Țîbrigan | Articol publicat pe Master FP | 21.08.2013

În iulie anul curent „Calea Ferată a Moldovei” (Republica Moldova) a aderat la Acordul privind sistemul de transporturi VIKING Train.

Traseul trece prin Ucraina, Belarus, Lituania şi face legătura dintre reţeaua de linii de transportare a containerelor a Regiunii Baltice, Mării Negre, Mării Mediterane şi Caspică, iar acum va fi inclusă şi Republica Moldova – la nord prin Ocniţa, Bălţi, Ungheni, iar la sud – prin Portul Giurgiuleşti.

Prioiectul VIKING Train este o cale de transport pentru mărfuri, care operează pe o rută cu o lungime totală de 1.766 km, pe axa Iljichevsk/Odessa (Ucraina)-Berezhest (Ucraina) – Slovechno (Belarus)-Minsk-Gudogai (Belarus) – Kena (Lituania)-Klaipeda (Lituania). În anul 2002, companiile de cale ferată din Ucraina, Belarus şi Lituania au semnat un acord privind organizarea aspectelor operaţionale şi organizaţionale pentru transportul feroviar între cele trei state, iar ca rezultat, la un an, serviciul de transport a fost lansat. Principala condiţie pentru dezvoltarea transportului de marfă, ca parte a proiectului, a fost optimizarea tehnologiei, facilitarea procedurilor privind emiterea documentelor şi controlul vamal şi formarea unei politici tarifare atractive. Este o iniţiativă importantă din punct de vedere economic, pentru că oferă o perspectivă de unificare a rutelor de transport dintre Europa de Nord şi Europa Centrală cu statele membre ale Comunităţii Statelor Independente şi alte state asiatice, printre care şi China. Transportul feroviar al mărfurilor scade preţul de achiziţie al acestora, fiind unul dintre cele mai ieftine mijloace de transport internaţional, mai ales că toţi operatorii sunt obligaţi să practice un tarif unic pentru transport. În zece ani de la lansarea serviciului de transport de marfă „VIKING Train”, volumul mărfurilor transportate a crescut de 100 de ori, ajungând la 58,9 TEU (unitate de măsură a capacităţii containerelor), iar succesul acestui serviciu este demonstrat nu doar de creşterea continuă a transportului ci şi de intenţia companiilor membre de a extinde aria geografică a serviciului.

În 2012 primi-ministrul ucrainean Nicolae Azarov a invitat Azerbaidjanul să participe la acest proiect pentru extinderea rutei spre Kazahstan, Turkmenistan şi alte ţări din Asia Centrală. Astfel, proiectul ar putea deschide un nou coridor de transport: Marea Baltică-Marea Caspică, prin portul Odessa şi Turcia. Pentru transportul de mărfuri Europa-Asia acest proiect este foarte important, pentru că va face conexiune cu un alt coridor de transport, TRACECA – Coridorul de Transport Europa-Caucaz-Asia. Transportul între Turcia şi Ucraina urmează să se realizeze cu feribotul – hotărâre aprobată anul acesta de către Cabinetul de miniştri al Ucrainei.

map_vikingPotenţiale dezvoltări ale proiectului

În cadrul unei întâlniri între operatorii feroviari şi administraţiile de cale ferată din Belarus, Lituania şi Ucraina, s-a abordat problema dezvoltării serviciului, prin acoperirea unei arii geografice mai mari. Astfel, a fost propus de către participanţi posibilitatea extinderii operaţiunilor „VIKING” către Grecia şi Bulgaria, pentru atragerea mărfurilor din Rusia (în special regiunea Kaliningrad), livrarea mărfurilor şi furnizarea serviciilor de transport containerizat de mare tonaj. La câteva luni de la demararea discuţiilor privind propunerile de extindere, operatorul BDZ Freight Services (Bulgaria) a devenit participant în cadrul proiectului VIKING, decizia fiind adoptată în cadrul unei întrevederi (din decembrie 2012) între reprezentanţii administraţiilor de cale ferată din Belarus, Lituania, Ucraina, inclusiv Bulgaria. Această decizie va determina asigurarea condiţiilor optime pentru transportul mărfurilor către Bulgaria şi creşterea volumelor de marfă transportate.

În martie 2013, agenţia de presă din Belarus (BelTA) a anunţat că serviciul de transport feroviar containerizat de marfă VIKING ar putea fi extins până în Turcia, decizia de a include Turcia în reţeaua deservită de trenurile VIKING fiind luată după ce Bulgaria (deja inclusă) şi România şi-au anunţat planurile pentru a se alătura proiectului. Tot în cadrul întrevederii ce a dus la concluzia aderării Turciei în cadrul proiectului, au participat şi reprezentanţi ai Suediei care sunt interesaţi de VIKING pentru a transporta componente pentru autovehicule spre Rusia. Aşadar, se pare că extinderea coridorului se va desfăşura pe axa Regiunea de Sud a Mării Baltice – Lituania – Belarus – Ucraina – Republica Moldova – Bulgaria – Turcia – Georgia – Azerbaidjan – Kazahstan – China, adică folosirea potenţială a unor elemente componente ale TRACECA. Problema o poate constitui ecartamentul diferit, care va trebui adaptat la standardele internaţionale.

Proiectul VIKING ar putea fi implementat în România

Ar putea România să facă parte din axa Marea Baltică – Asia Centrală şi de ce potenţial dispune?

În primul rând, România dispune, încă din 1972, de staţia de frontieră Fălciu, aici întâlnindu-se linia ferată de ecartament normal cu cea de ecartament larg. Trecând de ruta Chişinău-Basarabeasca-Kahul-Cantemir, trenul trece frontiera moldo-română la Prut – Fălciu, unde există o linie încălecată cu patru şine. Tot la Fălciu (CFR) există şi un „transtainer” pentru transbordarea mărfurilor din vagoane de ecartament larg şi invers. Dacă în 1988 prin această staţie se manevrau sute de vagoane de marfă, în prezent traficul de mărfuri aproape dispare complet de pe linie.

646x404 (4)

Aşadar, „Prut Express” ar putea deveni poarta de acces a României la coridorul de transport internaţional VIKING.

În al doilea rând, interconectarea cu „Căile Ferate Bulgare – transport marfar” (BDZ) ar implica şi portul Constanţa în cadrul coridorului de transport datorită capacităţii sale de a trimite/primi feriboturi cu containere (din)spre Turcia.

Participarea României este necesară în contextul în care, în viitorul apropiat, va creşte volumul mărfurilor produse, ceea ce va conduce la diversificarea proiectelor de transport rutier şi feroviar

Totodată, ruta care leagă nordul Europei cu Asia Centrală şi de Est devine semnificativă din punct de vedere geoeconomic în perspectiva creşterii debuşeului şi a reducerii duratei de transport al mărfurilor, toate la un preţ echilibrat. România nu-şi poate permite să fie absentă din acest „puzzle” feroviar, mai ales că proiectul VIKING Train reprezintă un model economic de succes în ceea ce priveşte cooperarea transnaţională. În acelaşi timp, VIKING Train împreună cu TRACECA are şi o misiune cu caracter politic – asigurarea parţială a independenţei comerciale a statelor din Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală faţă de rutele de transport create la iniţiativa Federaţiei Ruse.