Dan Dungaciu: „Plahotniuc și Dodon se bat ca Tom și Jerry. În final nimeni nu pățește nimic!”

TVR.ro | 16.09.2017

Dan Dungaciu, Președintele FUMN și directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române este invitatul Mirunei Munteanu la emisiunea „Orizont European” la TVR Moldova. Este criză politică la Chișinău? Există un blocaj instituțional? Vorbim despre o nouă criză constituțională? Președintele FUMN a explicat în cadrul emisiunii pe care o puteți urmări aici.

Iată principalele declarații:

Plahotniuc și Dodon mimează confruntarea ca să acopere agenda publică

„Disputa dintre Președinție și Guvern, anul acesta, a fost singurul subiect de discuție. Sigur că asta convine tuturor.  Războiul acesta, după părerea mea perfect regizat, convine tuturor pentru că s-a acaparat agenda publică. Se discută numai despre asta, nimeni nu mai are loc să intre în dezbaterea publică, pentru că sunt cele două părți care dialoghează, iar asta le convine foarte tare.

Domnul Dungaciu a spus că problema soldaților moldoveni putea fi rezolvată ușor, prin Curtea Constituțională, dar este în fond un episod minor, strategic vorbind. Căci ce se întâmplă în prezent la Chișinău nu are nici o semnificație strategică majoră. Dacă s-ar fi dus soldați din Republica Moldova să facă exerciții în Ucraina sau nu s-ar fi dus, miza strategică rămâne aceeași. Adică nesemnificativă. R. Moldova nu vrea în NATO, deci schimbări strategice majore nu vor exista în zonă. Sunt jocuri fără miză, de aceea așa numitul război între guvernare și Dodon pe această temă e caraghios. Dacă ar fi fost vorba să fie un război între cei care vor în NATO și unii care se opun era altceva. Dar așa, e vorba despre două tabere care ambele sunt împotriva integrării în NATO. Care e miza? Niciuna, doar de politică internă și acapararea spațiului politic.

Războiul între Vlad Plahotniuc și Igor Dodon este ca în desenele animate cu Tom și Jerry

Dar nu se întâmplă nicio criză pe Vest sau pe Est, pentru că Republica Moldova, din păcate, e într-o situație în care nu poate să producă nicio criză. Destinul ei strategic și de integrare, dacă vreți europeană sau euro-atlantică, este pecetluit pentru ziua de azi. Nu va exista integrare, deci nu e nevoie de exagerări la Chișinău.

Dan Dungaciu a mai afirmat că nu toate statele din fosta Uniune Sovietică au trecut prin faza oligarhică și a dat statele baltice drept exemplu. Asta demonstrează că nu este o legitate istorică să fi trecut prin această fază. Au trecut doar statele care nu au știut de la început în ce direcție vor să se îndrepte. Adică R. Moldova, Ucraina etc.

„Războiul” Plahotniuc – Dodon nu produce nicio victimă, de fapt. Singura victimă a acestui așa zis război este Dorin Chirtoacă și Partidul Liberal. „Nu știu dacă e chiar un mister în Republica Moldova cu privire la cine ce dorește. Ați văzut cumva un primar corupt de la Partidul Socialiștilor în Republica Moldova? Un consilier municipal corupt de la Partidul Socialiștilor? În momentul în care nu vezi niciun socialist corupt în Republica Moldova, atunci te gândești că liniile roșii ale înțelegerii Plahotniuc-Dodon, acelea mari, încă funcționează.

Ce-i surprinzător în Republica Moldova este că primarul Dorin Chirtoacă ar fi fost corupt fără să avem o decizie finală, dar se pare că datele din dosar nu sunt suficient de puternice din moment ce se recurge totuși la referendum. Nu vedem alți consilieri corupți decât cei care erau asociați cu primarul Dorin Chirtoacă și în republică, repet, nu vedem primari socialiști corupți. Iar Ilan Shor este în continuare primar, fără să fie deranjat nici măcar cu o floare! În plus vedem foarte mulți primari care au trecut la Partidul Democrat din motive lesne de înțeles. Corupția la Chișinău, nu doar finanțările, au o distribuție strict politică și mulți primari înțeleg asta.”

Fake news despre Maia Sandu și ce trebuie să învețe ea

Dan Dungaciu: „Toată discuția aceasta despre declarația doamnei Maia Sandu de la Congresul al doilea al PAS a pornit de la ceea ce astăzi se numește fake news. De fapt, moralmente, e o mârlănie ce s-a făcut cu declarația ei de la Congres. Politic e o chestiune profesionistă care s-a realizat în felul următor: s-a scos de acolo din declarație despre Unire o conjuncție, a dispărut acel „sau” și s-a sugerat că Maia Sandu ar fi spus că Unirea din 1918 a fost impusă. De acolo a început toată povestea. Știrea a explodat, foarte multă lume a urmărit-o, dar ce au urmărit cei care au dat drumul acestei chestiuni în spațiul public a fost să atragă atenția asupra discursului doamnei Maia Sandu pe această exagerare, pe această falsitate. Pentru că s-a plecat pe acest fals, care este evident un fals, dacă asculți declarați realizezi că nu acela a fost sensul, dar se atrage prin acel fals atenția la un discurs al Maiei Sandu care n-a fost neapărat cel mai bine calibrat, nu cel mai inspirat. Când te referi la chestiuni delicate trebuie să ai foarte bine proprietatea termenilor.

Oricum, asta nu e o scuză pentru cei care i-au falsificat inițial declarațiile. Critica discursului pe care vrei să o faci la adresa Maiei Sandu trebuie să se bazeze pe ce a spus. Din punct de vedere politic, Maia Sandu n-a greșit foarte mult, era acolo un Vice-președinte de la Partidul Popular, și-a spus propriul punct de vedere. Repet, nu a spus niciodată că Unirea de la 1918 a fost impusă. A spus foarte corect că trebuie să se bazeze pe un consens, a folosit însă complet greșit un verb „a înghiți”. Acesta vine de la un verb folosit de toată propaganda rusească bolșevică cum „înghite” România Republica Moldova. Eu dacă aș fi în locul doamnei Maia Sandu n-aș folosi acest verb, pentru că are conotații extrem de negative. În final, chiar și Maia Sandu a simțit că nu s-a exprimat tocmai adecvat.

A revenit ulterior pe pagina de facebook a domniei sale vorbind, în plus, despre referendum. Asta spun cam toți unioniștii de la Chișinău. Dar e o greșeală. Asta este o teză rusească cu referendumul. Rușii au această marotă, trebuie să fie referendum și asta e ideea după care ei spun că unirea germană nu e legitimă, pentru că nu a fost referendum. În acordurile de la Helsinki sau alte decizii internaționale, drept internațional, nu se vorbește de referendum, se vorbește de decizia politică a celor două părți, dar nu se vorbește de referendum. Germanii s-au unit prin decizie în parlament și Germania este un stat recunoscut, bazat pe evenimentul de la 3 octombrie, perfect legitim și de nimeni contestat…

Doamna Maia Sandu dacă ar fi să învețe ceva din asta, ar trebui să își reaminteacă că politica e un sport de contact, deseori incorect, că se joacă mult pe ambiguitățile adversarului, că tema unionistă este și va fi importantă la Chișinău. Există foarte mulți pregătiți să te atingă la acest proiect sensibil și trebuie să înțeleagă odată, ceea ce din păcate nu a reușit s-o facă până la capăt în campania prezidențială, că tema națională unionistă e o temă importantă. În perspectiva lui 2018 este și mai importantă”.

E nevoie și de un partid unionist antibinom care să fie alături de PAS și DA

Dan Dungaciu: „Nu e întâmplător că cei care nu o iubesc foarte tare, tot europeni, cum altfel?!, dar cu mari și profunde sensibilități față de Vladimir Plahotniuc, au ales această linie de mesaj din tot discursul Maiei Sandu. Au falsificat puțin și i-au dat drumul pe piață. Și dacă vă uitați cine a sărit la cap la această lovitură au fost exact anumite partide care acoperă zona unionismului care nu e cu Maia Sandu. De ce? Pentru a convinge unionișii că PAS nu e unionist, deci nefrecventabil.

PAS nu este unionist, e adevărat. Dar are mesaj politic clar și limpede. Pentru că [Partidul Acțiune și Solidaritate] a dat o rezoluție care mie mi s-a părut în regulă „miza principală a PAS este lupta cu regimul sau clanul Plahotniuc-Dodon”. Deci din punctul acesta de vedere cred că opoziția are o temă. Asta e tema fundamentală a opoziției. Și PAS a declarat foarte clar la congres că vor face coaliție cu partidele care sunt împotriva acestei ținte. Că este Platforma DA, că este PLDM și ce partide vor mai fi care sunt în opoziție cu acest binom Plahotniuc-Dodon. Nu parțial doar cu Dodon, nu parțial doar cu Plahotniuc în opoziție.

Există partide unioniste în Republica Moldova care au declarat că vor face alianță cu Partidul Democrat. Sunt partide unioniste, dar vor face împotriva lui Dodon alianță cu PD. Deci nu este întâmplător că acele partide au sărit împotriva Maiei Sandu, pentru că se luptă pe un electorat, care e acolo și în creștere. Noi nu trebuie să ne facem iluzii, criza din Republica Moldova va crește acest electorat. Potențial electoratul unionist în 2018 va fi mai mare.

Doamna Maia Sandu, cred eu, trebuie să înțeleagă că are nevoie ca tot spectrul politic al opoziției să fie acoperit – eu am mai vorbit despre asta – de partide care sunt împotriva binomului Plahotniuc-Dodon. Că sunt social-democrați, că sunt liberal-democrați, liberali, unioniști etc.

Această construcție mai are nevoie, dacă nu își asumă dânsa mesajul unionist explicit, și nu e genul ei de mesaj, de un partid care își asumă mesajul unionist împotriva binomului Plahotniuc-Dodon. Asta lipsește din construcția pe care doamna Maia Sandu a sugerat-o și trebuie completată această lipsă în perspectiva alegerilor din 2018 pentru ca Opoziția anti-Binom să își crească prezența și reprezentarea în parlament. Asta este obligatoriu. Prin asta Maia Sandu și-ar asuma, indirect, unionismul”.

Ridicolul de a trece în constituție integrarea europeană

Cu privire la inițiativa Partidului Democrat de a introduce în Constituție integrarea europeană, domnul Dan Dungaciu a afirmat că e ironic să vezi așa ceva după 25 de ani, ca un stat care este lângă Uniunea Europeană să creadă că va impresiona pe cineva din afara R. Moldova.

Dan Dungaciu: „E o enormă naivitate. Așa ceva nu există în nicio constituție. Există în Constituțiile baltice ideea că integrarea se face prin referendum și că integrarea va fi validată de un referendum așa cum s-a întâmplat peste tot, chiar dacă nu era stipulat în constituție. Și România a schimbat Constituția la vremea respectivă. Dar să pui în Constituție și să crezi că păcălești pe cineva este o enormă naivitate și aruncă un pic în derizoriu toată povestea asta. Integrarea nu se face pe hârtie. Cum erau glumele acelea înainte de ’89 „am terminat de recoltat la radio, mai avem la televizor”. Așa și cu integrarea la Chișinău. Mai avem de terminat integrarea în Constituție, că în parlament am pus-o și am votat-o. Eu vă reamintesc că s-a făcut o chestiune din asta în 2005, pe vremea lui Vladimir Voronin, când s-a întâmplat așa-numita revoluție oranj din capul domniei sale. Atunci Parlamentul unanim a votat că scopul Republicii Moldova este integrarea europeana. Scopul unanim asumat de către Parlament. Și ce a urmat? Asasinarea și schingiuirea tinerilor în 2009.

Pe de altă parte, e o problemă conceptuală. Ce înseamnă integrare europeană? Integrarea europeană poate să dureze 2780 de ani. Și ne tot integrăm. Tehnic vorbind, este vorba de aderarea la Uniunea Europeană și care e urmată de integrarea europeană, care e un proces complex. Numai că toate statele din Est, până la UE, au intrat în NATO. Și Chișinăul nu vrea asta. Nici Plahotniuc nici Dodon. Integrarea europeană, așa cum se invocă la Chișinău, este deci o chestiune generic, retorică, care nu implică nimic până la urmă. N-are ținte, n-are obiective, n-are capăt. Acesta este un lucru care arată o criză profundă, o criză profundă inclusiv la mesajele pe care le transmite Republica Moldova”.

Nu există nicio bătălie între Est și Vest la Chișinău

Concluzionând, Dan Dungaciu a declarat că nu există o luptă între Vest și Est pentru Republica Moldova. Problema este că Republica Moldova nu a fost și nu este în stare să transmită un mesaj Vestului că vrea să fie în Vest, ca Vestul să se poată lupta pentru ea. Politicienii nu au fost capabili să convingă Vestul de asta, nu au ales niciodată ferm, și-au expus cetățenii la televiziunile rusești etc.. Acesta a fost marele păcat al Republicii Moldova. Ideea că Estul și Vestul se luptă la Chișinău e un pic comică. Dacă Chișinăul ar fi vrut cu adevărat și Vestul ar fi fost convins să se lupte pentru el, de mult era R. Moldova în UE”.

Astăzi, niciun document programatic, inclusiv ultimul discurs a lui Junker despre starea uniunii, nu mai pomenește Parteneriatul Estic sau R. Moldova, doar Balcanii de Vest. Aceasta, plus Centenarul, este atmosfera alegerilor parlamentare din 2018.