Dan Dungaciu: Alegerile din Găgăuzia au fost numite geopolitice pentru că au fost geopolitice

Dan Dungaciu | TVR | 24.03.2015

Irina Vlah, deputatul neafiliat susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, a fost aleasă în calitate de bașcan al Unității Teritorial Administrative Găgăuzia din primul tur de scrutin. Considerată cel mai prorus dintre competitorii înscriși în cursa electorală, Vlah a beneficiat nu doar de sprijinul socialiștilor, ci și de „sprijinul fățiș al Moscovei”. Implicarea Federației Ruse în campania electorală din Găgăuzia a provocat îngrijorare la Chișinău. Despre mizele acestor alegeri și situația politică de la Chișinău a vorbit președintele Fundației Universitare a Mării Negre, domnul Dan Dungaciu, în cadrul emisiunii Orizont European de la TVR.

Dan Dungaciu: Alegerile din Găgăuzia au fost numite geopolitice pentru că au fost geopolitice. Alegerile din Republica Moldova în general sunt mai degrabă geopolitice decât alegeri politice, și dacă ne uităm la ultimile alegeri parlamentare o să constatăm că despre asta a fost vorba. Unde se va duce vectorul, înspre est sau înspre vest. Dar iată că a intervenit o chestiune surprinzătoare în Republica Moldova. În ciuda faptului că așa cum arată ele, partidele proeuropene, au fost votate de majoritatea cetățenilor, iată că în timpul negocierilor s-a întâmplat ceva care a amestecat aproape într-un mod neînțeles lucrurile din Republica Moldova, într-o manieră care prin aducerea Partidului Comuniștilor la guvernare, pentru că despre asta e vorba, Republica Moldova nu mai are în opinia multora un vector limpede de mișcare. Găgăuzia a schimpat puțin datele problemei și a lămurit chestiunea fără să fie nimic surprinzător aici.

Domnul Dodon este un aprig susținător al statalității, problema este că e susținătorul unei statalități care vrea să fie dusă în zona eurasiatică. Domnul Dodon este de asemenea un susținător al federalizării Republicii Moldova. Din punctul acesta de vedere despre Găgăuzia, dincolo de toate comentariile pe care le facem, se vedea că este într-o condiție deja cunoscută. Douăzeci de ani Chișinăul, din nefericire, n-a investit nici măcar în educarea elitelor administrative să vorbească limba de stat, limba română ori cum s-ar fi numit ea. Deci, ceea ce se întâmplă acum în Găgăuzia nu a fost deloc o surpriză. Problema este alta, scopul acestei autonomii este să servească un obiectiv strategic mai îndepărtat, deși nu foarte îndepărtat, respectiv, un tip de reglare administrativă, de-i spune federalizare sau nu, a Republicii Moldova.

Urmăriți emisiunea aici