Ce urmăreşte noua axă Budapesta-Moscova

De Matei Dobrovie | Articol publicat pe The Epoch Times | 20.02.2015

Atât Ungaria, cât şi Rusia suferă de un sindrom post-imperialist, a subliniat fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu în cadrul dezbaterii „Puntea Moscova-Budapesta peste Ucraina şi România”, organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre. Alţi vorbitori au afirmat că ultima vizită a lui Putin la Budapesta arată că începe să funcţioneze tactica morcovului sau a băţului ascuns, iar un expert FUMN a avertizat că apropierea Ungaria-Rusia este una geopolitică, interesul comun fiind legat de România şi Ucraina.

În deschiderea evenimentului, politologul Dan Dungaciu a reamintit că Ungaria este un stat NATO, dar pe care nu este preconizat să se construiască baze ale Alianţei şi că Budapesta are relaţii tot mai reci cu SUA, deşi recent a fost numit un ambasador american la Budapesta.

”La nivel european, Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea şi opusul Europei, ci trebuie să fie un partener al acesteia. Budapesta încearcă să aibă un rol de punte şi este un stat euroatlantic care joacă la două capete”, a explicat Dungaciu. În opinia sa, pericolul este că Ungaria aduce Rusia la masa negocierilor pentru orice politică energetică europeană prin investiţiile făcute de ruşi în domeniul nuclear din Ungaria.

La nivel european, Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea şi opusul Europei, ci trebuie să fie un partener al acesteia. Budapesta încearcă să aibă un rol de punte şi este un stat euroatlantic care joacă la două capete – Dan Dungaciu.

Analistul a mai arătat că la nivel regional, Grupul de la Vişegrad (state precum Slovacia, Ungaria, Slovenia) au un parteneriat solid cu Federaţia Rusă şi devin o punte economică între UE şi Federaţia Rusă.

DSC_3264

În relaţia cu România, Dungaciu consideră că trebuie discutat în ce măsură Ungaria mai este un pericol regional pentru ţara noastră şi pentru proiectul european.

Virajul către Est

Şi jurnalistul Emil Hurezeanu a remarcat că ungurii stabilesc o nouă legătură cu Rusia într-un moment în care Moscova face din politica anti-occidentală o agendă transparentă, asumată, mai mult ca niciodată în ultimii 25 de ani. În opinia sa, nemulţumirea populaţiei ungare faţă de politicile pro-ruse ale lui Orban nu este însă masivă.

Jurnalistul consideră totuşi că alianţa Ungaria-Rusia este contra naturii, istoriei şi culturii. ”Nu cred că suntem în situaţia în care o axă Belgrad-Budapesta-Atena să ne izoleze ca un nou cordon sanitar înspre Occident de data aceasta, nu înspre Răsărit, astfel încât să stăm striviţi între o menghină maghiaro-rusă şi una sârbo-ungaro-elenă. Apropierea Ungariei de Rusia este însă una dintre cele mai neliniştitoare evoluţii pentru România. În Ungaria se vorbeşte despre noi proiecte energetice precum un post-South Stream care să vină din Turcia, să treacă prin Grecia şi apoi spre Ungaria”, a precizat Hurezeanu. El a adăugat că în conferinţa de presă, în legătură cu dependenţa de gazul rusesc, Orban a afirmat, : ”e vina mea că România şi Croaţia nu şi-au terminat conductele către Ungaria astfel încât să preluăm gaz metan şi din aceste ţări?” şi a remarcat că North Stream continuă să pompeze gaz în ciuda severităţii lui Merkel faţă de Kremlin.

La rândul său, fostul ministru de externe Sergiu Celac, a afirmat că, prin vizita sa la Budapesta, Putin a vrut să arate că prietenia cu Rusia rentează, dovadă fiind acordurile energetice. ”Până acum, abordarea Kremlinului era punitivă – dacă nu faci ce zic eu, îţi tai gazul sau măresc preţul. Acum începe să funcţioneze tactica morcovului sau a băţului ascuns”, a explicat Celac. În opinia sa, interesul lui Putin de a face această vizită era mai mare decât al lui Orban, pentru că este prima vizită a preşedintelui rus într-o ţară membră a UE după incidentul cu catastrofa zborului malaezian din iulie anul trecut.

Pe de altă parte, diplomatul a arătat că nu doar Viktor Orban, ci şi preşedintele ceh Milos Zeman şi premierul slovac Robert Fico au exprimat poziţii categorice împotriva sancţiunilor impuse Rusiei de Occident. ”Dacă ne uităm şi la chinurile definirii interesului naţional în Bulgaria şi zvârcolirile financiaro-politice ale Greciei, nemaivorbind de tragedia din Ucraina şi incertitudinea din Republica Moldova, toate acestea se petrec în jurul nostru şi trebuie să ne reconştientizăm poziţia geostrategică”, a concluzionat el.

Pe aceeaşi linie, fostul ambasador al României în Federaţia Rusă, Ioan Donca, a afirmat că relaţia Ungaria-Rusia reprezintă o breşă în UE şi în NATO. ”Vizita lui Merkel la Budapesta nu a avut niciun efect, pentru că nu a schimbat nimic din atitudinea lui Orban”, a adăugat fostul diplomat. El a ridicat întrebarea dacă garanţiile de securitate NATO sunt suficiente pentru România, în cazul în care această breşă se lărgeşte. În opinia sa, vom vorbi despre conflictul din Ucraina şi în următoarele decenii, iar parcursul european al acesteia ”este întrerupt, fracturat”.

Sindromul post-imperialist

Fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu a vorbit despre democraţia iliberală propusă de Orban pe ideea că un stat autoritar este mai eficient ”pentru că nu mai e nevoie să treci prin atâtea instituţii şi să obţii atâtea voturi pentru a lua decizii”. Prin urmare, democraţia ar putea să funcţioneze şi fără principii liberale. În opinia sa, această schimbare de abordare se explică prin faptul că atât Orban, cât şi Putin sunt membri ai Grupului de la Valdai, care propune democraţia suverană.

Pe de altă parte, Chifu a susţinut căUngaria şi-a resetat abordarea de politică externă înainte de vizita Angelei Merkel pe noi coordonate în care relaţia sa privilegiată este în raport cu Germania şi Rusia.”UE şi NATO sunt cumva marginalizate din lipsă de capacitate de reacţie, eficienţă şi capacitate de a răspunde obiectivelor de politică externă ale Ungariei, în timp ce SUA devin nerelevante pentru că sunt schimbătoare şi nu oferă garanţii şi stabilitate în timp”, a precizat analistul.

Internaţionala revizionistă

Fostul consilier prezidenţial s-a referit şi la ”o anumită ameninţare a unei Internaţionale revizioniste formată din Rusia, care a anexat un teritoriu din Ucraina, şi Ungaria, care îşi gestionează un sindrom post-imperial”.

La rândul său, George Scarlat, expert al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a reamintit că Ungaria lui Orban a subminat proiectul energetic european Nabucco, conductă care urma sa aprovizioneze şi Ungaria cu gaz caspic. Ţara ar fi devenit astfel un hub în transportul gazelor spre Austria. Ca urmare, Scarlat consideră că acţiunile şi deciziile guvernului Orban au fost contrare interesului naţional al Ungariei.

Pe de altă parte, Budapesta a încredinţat ruşilor, fără licitaţie, lucrarea pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, ceea ce a dus şi la tensionarea relaţiilor cu SUA, pentru că s-a considerat că a fost o procedură netransparentă prin care a fost prejudiciat producătorul american Westinghouse care era interesat.

Expertul a mai precizat că parteneriatul Ungaria-Rusia este unul geopolitic, iar interesul comun este legat de România şi Ucraina. Scarlat a dat ca exemplu momentul când Poroşenko şi Iaţeniuk negociau anul trecut cu Rusia privind datoria legată de gaz şi preţul acestuia, iar Ungaria a anunţat fără explicaţii că sistează furnizarea de gaz în sistem reverse flow către Ucraina. Mişcarea a fost interpretată ca o încercare de a submina poziţia Kievului, astfel încât Ucraina să obţină un contract mai puţin avantajos.

Pe de altă parte, Scarlat a reamintit că oficialii ungari au cerut autonomia minorităţii maghiare din Ucraina în momentul abrogării legii limbilor regionale de către Parlamentul de la Kiev. Mai mult, în regiunea Transcarpatia din Ucraina, Ungaria a avut activităţi iredentiste, ca şi în Transilvania, având în vedere că au fost trimise acolo personaje ca liderul Jobbik, Vona Gabor, europarlamentarul ungur Bela Kovacs şi Csibi Barna, extremistul care a spânzurat o efigie a lui Avram Iancu, a conchis expertul.