(Analiză economică) Republica Moldova – un cocktail exploziv la frontiera României

De Petrișor Peiu | Timpul.md | 31.01.2015

Fundația Universitară a Mării Negre și ziarul Timpul au inițiat începând cu acest an un proiect de parteneriat mediatic care va consta într-o serie de colaborări pe diverse paliere: editorialele FUMN găzduite de publicația Timpul, sprijin reciproc și mediatizare a evenimentelor organizate la București și Chișinău de cei doi parteneri, difuzarea și diseminarea reciprocă a materialelor de presă sau a rapoartelor de cercetare, promovarea reciprocă a site-urilor partenerilor, editare și publicare de volume în comun (Timpul și FUMN).

Vom începe această colaborare cu publicarea în exclusivitate de către ziarul Timpul a unui amplu Raport al Departamentului de Analize și Cercetări Economice al FUMN, coordonat de Petrișor Peiu. Raportul scoate în evidență situația extrem de complicată din punct de vedere economic în care se află în acest moment R. Moldova, stat aflat la frontiera estică a spațiului euroatlantic.

Există astăzi un cocktail formidabil de vulnerabilități acumulate și accentuate continuu care pot face din Republica Moldova un stat în implozie, cu tensiuni sociale dezlănțuite și pot genera, cu ușurință, un „contra-maidan” la Chișinău.

Din punct de vedere macroeconomic anul 2014 proaspăt încheiat este caracterizat astfel:

– Creștere de PIB 2014 nominal de 2% (datele anuale nu sunt

– Depreciere severă a monedei locale în raport cu principalele

– Apreciere în raport cu rubla rusească a monedei locale;

– Stagnare la niveluri absolut înalte a deficitului comercial;

– Creșterea ponderii deficitului comercial în PIB;

– Criza politică și identitară majoră.

1. Structura economiei. Remitențele

Dacă aruncăm o privire generală privind structura PIB-ului republicii și evoluția acestui indicator în ultimii doi ani vom constata următoarele (date furnizate de către Biroul Național de Statistică):

 Pondere foarte mare a agriculturii în PIB și în creștere ușoară (de la 12,3% la 12,7%);

 Pondere foarte mică a industriei în PIB și în cădere (de la 14,3% la 13,9%);

 Pondere uriașă a remitențelor din străinătate în PIB (20-25)%, ascunsă la servicii financiare, ceea ce creează prima mare vulnerabilitate.

Dar iată datele brute:

Anul 2013 (final):

Anul 2014 (trei trimestre):

Cota remitenţelor în PIB-ul Moldovei s-a majorat în 2013 la 25% şi la acest indice Moldova a ocupat locul patru în ratingul Băncii Mondiale (BM), care a publicat o nouă ediţie a studiului „Migraţia şi fluxurile transferurilor băneşti: ultimele tendinţe”.

Potrivit agenţiei „Infotag“, mai dependente decât Moldova de transferurile băneşti sunt Tadjikistan (42%), Kârgâzstan (32%) şi Nepal (29%). Următoarele locuri după Moldova le ocupă Samoa şi Lesotho (câte 24%), Tahiti şi Armenia (câte 21%), Gambia (20%), Liberia (18%). În lista beneficiărilor de transferuri de la cetăţenii săi, Moldova a ocupat locul 58. Iar lideri în listă sunt India – $71 mld., China – $64 mld., Filipine – $28 mld., Mexic – $24 mld., Nigeria – $21 mld.

Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în 2013 volumul transferurilor băneşti de peste hotare prin băncile moldoveneşti în favoarea persoanelor fizice a depăşit cifra de $1,608 mld. Marea parte a resurselor au fost transferate din Rusia – 68%, Italia – 9,3%, Israel – 6,3%, SUA – 4,8% şi Franţa – 1,3%. Transferurile din aceste cinci ţări constituie aproape 90% din volumul total. Maximul istoric a fost înregistrat în 2008, când cetăţenii Republicii Moldova au transferat în ţară $1,66 mld. Însă în anul curent acest maxim poate fi depăşit, deoarece la începutul lunii septembrie suma transferurilor depăşise $1,1 mld. În ceea ce priveste sursele remitențelor, avem datele furnizate de către BNS la 30 iulie 2014:

În serie brută, pe întreaga perioadă a guvernului AIE 2, respectiv a guvernului Leancă, situația stă la modul următor: În concluzie: – Cea mai mare parte a remitențelor (aproape 40% este în ruble și provine din Federația Rusă);

– Încă 30% din remitențe provin tot din Federația Rusă și sunt în USD;

– Încă 35% din remitențe sunt în EURO și provin din țări occidentale – singurele care beneficiază de stabilitate, în măsura în care economia zonei Euro este stabilă;

– Remitențele în RUB și USD sunt puternic afectate de riscul de țară al Federației Ruse, atât de cel valutar cât și de cel macroeconomic.

2. Deficitul commercial uriaș

Cea de-a doua mare problematică este legată de dinamica comerțului exterior al republicii. Evoluția comerțului exterior în ultimii doi ani, 2013 și 2014, este prezentată succint tot prin datele publice furnizate de către BNS (datele sunt în mii USD): Pentru anul 2014 avem următoarea situație: Republica Moldova exportă anual de 2,2 miliarde USD și importă în valoare de peste 5 miliarde USD, rezultând un deficit de aproape 3 miliarde USD, de aproape 40% din PIB în 2014;

România a devenit, în anul 2014, principalul partener comercial al republicii, după o evoluție lentă dar evidentă: exporturile către România au fost de 400 milioane USD, iar importurile de 751 milioane USD, cu un deficit de peste 350 milioane USD (la 11 luni);

Republica Moldova exportă în Federația Rusă în valoare de 407 milioane USD și importă de 623 milioane USD, cu un deficit de 216 milioane USD;

Republica are pe relația CSI un deficit de 610 milioane USD, iar pe relația UE un deficit dublu;

Numai factura la gaz a MoldovaTransGaz este de 1 miliard normal mc (doar consumul dintre Prut și Nistru), ceea ce înseamnă în jur de 400 milioane USD. Acest deficit uriaș trebuie finanțat, de unde rezultă a doua mare vulnerabilitate economică.

3. Evoluție bugetară

Pe 2013, veniturile bugetare au atins 36,9 miliarde MDL, iar cheltuielile 38,7 miliarde MDL, cu un deficit de 1,8% din PIB;

Pe primele 11 luni ale lui 2014, veniturile se ridică la 37,7 miliarde MDL, iar cheltuielile la 38,7 miliarde MDL, cu un deficit prognozat la final de an în marja celui din 2013, de sub 2% din PIB;

Datoria externă totală este de 1,3 miliarde USD, cu un exercițiu anual de aprox. 900 milioane MDL;

Investițiile străine însumează pe semestrul I 2014 doar 75 milioane USD, în scădere cu 43% față de perioada similară din 2013.

La 17 ianuarie 2015, rezervele indicau o scădere de 68 milioane USD în ultima săptămână și de 500 milioane USD în ultimul an.

4. Cursurile de schimb față de principalele valute

De fapt, furtuna a început deja și evoluția sa nu a făcut altceva decât să exploateze vulnerabilitățile majore ale economiei Republicii Moldova. Riscul valutar ridicat, includerea monedei locale, MDL, în coșul valutelor legate de RUB, rubla rusească, de către speculatori și investitori reprezintă principala vulnerabilitate manifestată dramatic în ultimul an. Evoluțiile cursurilor de schimb, indicate grafic de către Banca Națională a Republicii Moldova sunt următoarele (am selectat principalele monede relevante: USD, RUB, EUR, RON.

Practic, în ultimul an de zile se constată o evoluție dramatică a principalelor cursuri de schimb, după cum urmează:

– o depreciere de 30% a MDL față de USD;

– o depreciere de 11% a MDL față de EUR;

– o depreciere de 9% a MDL față de RON;

– o apreciere de 30% a MDL față de RUB;

– o depreciere cu 100% a RUB față de USD.

Cea de-a treia și cea mai mare vulnerabilitate a Republicii Moldova este cea legată de instabilitatea valutară;

Deprecierea RUB față de USD și MDL, combinată cu aprecierea MDL față de RUB, va conduce la diminuarea remitențelor din Federația Rusă cu o treime, adică volumul total va scădea cu 20%;

Recesiunea instalată în Rusia va reduce remitențele de acolo cu încă 5-10% din total, adică Republica Moldova va pierde din remitențe între 400 și 500 milioane USD;

Deficitul comercial uriaș, de 40% din PIB nu poate fi redus, el trebuie finanțat, ceea ce va pune presiune suplimentară pe curs și va genera noi minime ale monedei locale;

Investițiile străine nu vor crește, pentru a finanța deficitele, datorită incertitudinilor politice;

Singura posibilitate reală de a finanța deficitele o constituie sumele din asistentele financiare nerambursabile, în valoare totală de 150 milioane USD/anual, provenind din trei mari surse: UE, România și alte țări UE (de ex. Polonia).

5. Asistența financiară nerambursabilă de la UE și SUA

Republica Moldova participă la „Parteneriatul Estic“ al UE, destinat dezvoltării relaţiilor de integrare cu alte cinci foste republici sovietice: Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Belarus. În luna iunie 2014, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat acorduri de asociere cu UE.

Pe de altă parte, şi Statele Unite ale Americii vor aloca zece milioane de dolari Republicii Moldova pentru consolidarea securităţii sale interne, în virtutea unui amendament propus de Departamentul de Stat la bugetul pentru operaţiuni externe pe anul 2015. Aceste fonduri „vor ajuta Republica Moldova să facă faţă provocărilor la securitatea sa, precum şi să-şi dezvolte capacităţile necesare pentru a îmbunătăţi securitatea frontierelor“, se afirmă în textul documentului amintit.

De la obţinerea independenţei în 1991, Republica Moldova a beneficiat de o asistenţă din partea SUA în valoare de peste un miliard de dolari pentru punerea în practică a mai multor proiecte şi programe.

 Programul bilateral UE – Republica Moldova pentru anul 2011 a inclus un pachet de 78,6 milioane euro, conform Planului naţional de acţiuni pentru anul 2011. Bugetul a cuprins sectorul energetic, preponderent pentru implementarea surselor de energie regenerabilă şi pentru eficienţă energetică. Pentru acest sector a fost alocată suma de 42,6 milioane euro. Pachetul a inclus şi costuri pentru consolidarea cuprinzătoare a capacităţilor instituţionale – Programul CCI. Această categorie de suport a însumat 14 milioane euro.

 O altă componentă a programului, în sumă de 12 milioane euro, este dedicată susţinerii măsurilor de consolidare a încrederii pentru soluţionarea conflictului transnistrean.

 10 milioane euro au fost incluse în programul de asistenţă tehnică pentru a susţine reforma din sectorul justiţiei. Bugetul total de 78,6 milioane euro nu include tot suportul pe care Moldova l-a primit de la UE în anul de raportare. UE a mai oferit adiţional 1,24 miliarde euro pentru Parteneriatul de Est, sumă planificată pentru anii 2011-2013.

 Pe lângă acestea, ţara a beneficiat de asistenţă în cadrul programelor multinaţionale, programelor tematice, precum şi în cadrul Facilităţii de investiţii pentru vecinătate.

 Asistenţa acordată Moldovei de către Comisia Europeană preponderent ia forma unor Programe anuale de acţiune în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP). Alte surse de finanţare sunt programele de asistenţă tematică, axate de exemplu pe drepturile omului sau societatea civilă.

 Obiectivul principal al asistenţei acordate Moldovei de către UE este susţinerea dezvoltării unei relaţii tot mai apropiate dintre UE şi Moldova în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) şi în baza obiectivelor trasate în Acordul de parteneriat şi cooperare (PCA) şi în Planul de acţiuni RM-UE în cadrul PEV.

 Asistenţa acordată de UE se concentrează în special pe dezvoltarea democratică şi buna guvernare, reforma regulatorie şi consolidarea capacităţilor administrative, reducerea sărăciei şi creşterea economică.

 Noul Program Indicativ Naţional (PIN) al Republicii Moldova pentru anii 2011-2013 a fost adoptat în mai 2010 şi are un buget de 273,1 milioane euro. Programul este orientat spre susţinerea realizării principalelor obiective de politici, aşa cum este specificat în Planul de acţiuni RM-UE şi urmăreşte trei priorităţi: (1) buna guvernare, supremaţia legii şi libertăţile fundamentale; (2) dezvoltarea socială şi umană; şi (3) comerţul şi dezvoltarea durabilă. Programul bilateral UE-Moldova prevede pentru 2012 suma de 94,2 milioane euro, suport adiţional fiind acordat în cadrul diverselor programe regionale, tematice care sunt aplicabile mai multor ţări CSI. Cea mai mare parte a acestei sume a fost alocată pentru reforma justiţiei. UE de asemenea a cofinanţat participarea Moldovei în şapte programe ale UE și a susţinut şi implementarea Programului Complex de Consolidare Instituţională.

În anii următori, Moldova are şanse de a obţine mai mult suport din partea UE, dat fiind faptul că bugetul UE pentru politica europeană de vecinătate pentru anii 2015-2020 ar putea să fie mărit cu 40%. Acest buget se va concentra pe politici şi se va baza pe principiul „more for more” (mai mult sprijin pentru mai multe progrese). Obiectivul principal va fi promovarea reformelor politice, economice şi sociale în vecinătate şi susţinerea priorităţilor ce au fost convenite în planul de acţiuni pentru vecinătate, alinierea standardelor şi politicilor la cele ale UE şi asigurarea creşterii durabile şi mărirea contactelor de la persoană la persoană.

În 2012 BERD şi BEI au continuat să acorde finanţare sectoarelor private şi regionale, instituţiilor financiare şi proiectelor de infrastructură. Suma totală de finanţare din partea ambelor instituţii ajunge la 100 milioane euro. BERD a susţinut şi ÎMM-urile locale prin intermediul echipei de finanţare a afacerilor mici, care a mai adăugat două iniţiative noi în anul 2012: Eficienţa energetică şi Femeile în afaceri, susţinute de UE şi Guvernul Suediei.

În cazul proiectelor aflate în derulare şi al celor demarate în 2013 sectoarelor Transport şi depozitare; Guvern şi Societatea civilă au cele mai mari volume de resurse externe implicate pentru realizarea reformelor şi investiţiilor din sector, 300 mln. euro fiind contractate de la BERD şi BEI pentru reabilitarea drumurilor. În vederea edificării statului de drept, UE a demarat un program de suport bugetar de 60 mln. euro în domeniul reformei sectorului justiţiei. În afară de aceasta, pentru asigurarea respectării drepturilor omului a fost iniţiat proiectul de construcţie a unui nou penitenciar în valoare de circa 45 mln. euro. Consolidarea capacităţilor instituţionale este asigurată semnificativ de Uniunea Europeană prin oferirea a 30 mln. (euro?) pentru proiecte Twinning şi asistenţă tehnică.

Uniunea Europeană continuă să fie cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova, finanţarea fiind acordată din cadrul programului Naţional Indicativ 2011-2013 cu o anvelopă financiară anuală de circa 135 mln. euro (inclusiv sumele oferite din Programul parteneriatului Estic pentru integrare şi cooperare EaPIC).

Potrivit Memorandumului de înţelegere, Republica Moldova va primi, în următorii trei ani, un sprijin de până la 410 milioane de euro din partea UE. Această asistenţă va merge prioritar pentru reforma administraţiei publice, dezvoltarea agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi managementul frontierei.  Acordul privind finanţarea Programului de susţinere pentru crearea Zonei de Liber Schimb – prevede o asistenţă de 30 de milioane de euro. Acest program va ajuta instituţiile publice, cetăţenii şi comunitatea de afăceri să se foloseăscă la maximum de deschiderea pieței europene pentru produsele moldovenești.

De asemenea, Programul va contribui la dezvoltarea competitivităţii întreprinderilor mici şi a legislaţiei conform standardelor de calitate ale Uniunii Europene şi va promova exporturile şi oportunităţile investiţionale. Alte instrumente UE acordă suport Republicii Moldova în următoarele domenii: cooperare transfrontalieră, justiţie şi afaceri interne, sectorul energetic şi mediu, democraţie şi drepturile omului, educaţie.

Proiectele care urmează a fi finanţate sunt determinate în procesul de elaborare a Programului Naţional Indicativ multianual în baza Strategiei de ţară şi Programelor anuale de acţiuni. Guvernul Republicii Moldova participă activ la elaborarea ambelor documente şi, de asemenea, a documentelor de proiect.

6. Instabilitatea politică

Pe 30 noiembrie 2014, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare, cu următorul rezultat:

«Partidul Socialiștilor din Republica Moldova» 25

«Partidul Liberal Democrat din Moldova» 23

«Partidul Comuniștilor din Republica Moldova»20

«Partidul Democrat din Moldova» 19

«Partidul Liberal» 13

«Deputați neafiliați» – 1

Deși partidele majore din UE (PPE, PES și ALDE) au transmis dorința de a se forma un guvern PLDM-PD-PL, liderii de facto ai republicii, Vladimir Plahotniuc și Vladimir Filat au, preferat o „monstruoasă coaliție” împreună cu PCRM, ceea ce aruncă statul într-o lungă perioadă de instabilitate (guvern minoritar cu sprijin parlamentar PCRM), generate de starea de șantaj permanent din partea comunistilor. Această coaliție: Plahotniuc-Filat-Voronin va genera instabilitate, improbabilitate a reformelor, va îngreuna relațiile cu UE și România.

Instabilitatea politică este cea de-a patra vulnerabilitate și cea care poate genera explozii sociale din partea unei populații obosită de sărăcie și sedusă de limbajul nostalgic- sovietic al PSRM.

7. Fragilitatea sistemului bancar. Dimensiunea activelor toxice

Problemele grave de guvernare corporativă din sistemul bancar constituie în continuare un risc pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova și se constituie în a cincea vulnerabilitate majoră a statului. Este vitală sporirea transparenţei proprietarilor beneficiari finali ai băncilor. Este concluzia anunţată la sfârşitul discuţiilor de către Consiliul de Directori Executivi al FMI, pe marginea celei de-a doua monitorizări post-program pentru Republica Moldova.

„De curând au intrat în vigoare prevederile legislative menite să restabilească atribuţiile BNM, dar se atestă în continuare deficienţe în aplicarea cerinţelor de reglementare care vizează băncile. Prevederile legislative menite să asigure restabilirea atribuţiilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare încă urmează a fi adoptate”, constată FMI.

Directorii executivi ai FMI au accentuat importanţa implementării rapide a recomandarilor misiunii recente de evaluare a situaţiei în sectorul financiar. „Se recomandă sporirea calităţii guvernării corporative în sectorul bancar, inclusiv prin sporirea transparenţei proprietarilor beneficiari finali ai băncilor”, se mai arată în concluziile FMI.

Experţii prognozează o deteriorare semnificativă a situaţiei bugetar-fiscale. Deficitul bugetar va creşte de la 3,8% din PIB în 2013 până la 5,4% în 2014 şi, dacă nu vor fi luate măsurile de rigoare, până la 7,1% în 2015.

Studiu de caz Banca de Economii: BEM

Potrivit experţilor, problemele de la BEM au început  odată cu preluarea obligațiunilor băncii falite Investprivatbank în 2009, exact în anul în care Republica Moldova a fost lovită de criza financiară;

Potrivit unui studiu al Expert-Grup, preluarea activelor neperformante de la Investprivatbank a determinat sporirea expunerii la risc a băncii, iar stocul activelor ponderate la risc a avut o creștere semnificativă: în trimestrul trei din 2009 valoarea acestui indicator s-a majorat cu 624,1 mil. lei față de trimestrul  doi,  iar suficiența capitalului ponderat la risc a scăzut cu aproximativ 12 p. p. în aceeaşi perioadă. În vara anului 2011 activele toxice moștenite de la Investprivatbank au fost transferăte contra obligațiunilor de stat, hotărâre care a ameliorat relativ situația băncii. După această tranzacție BEM a scăpat de activele neperformante și a obținut o sursă sigură de lichidități, generată de efectuarea plăților aferente obligațiunilor de stat.

Altă lovitură pentru BEM au fost aşa-numitele atacuri raider din perioada 2011-2013, când s-au produs mai multe achiziții ostile în sectorul financiar din Republica Moldova. În primăvara lui 2012, BEM a fost atacată prin preluarea titlurilor de proprietate în baza hotărârilor luate de judecători, care, în baza unor documente de o proveniență dubioasă, decideau anularea obligațiunilor debitorilor sau a persoanelor garante prin cedarea valorilor mobiliare în favoarea „raiderilor”.

O altă modalitate a fost achiziționarea simultană de către mai multe persoane juridice și fizice, între care există relații de interdependență, a unor pachete mici de acțiuni. În cazul BEM raidul corporativ s-a desfășurat în două etape. Prima fază a derulat în perioada 16 mai – 9 august 2011când în baza deciziilor emise de Judecătoria Căușeni, o parte din acţiunile BEM au fost transmise companiei „Rietel Limited”, înregistrată în Noua Zeelandă. Ulterior, Rietel Limited a transmis cea mai mare parte a acțiunilor către „Lectom LTD”, companie înregistrată în Marea Britanie. În cea de-a doua fază, care s-a realizat în primăvara anului 2012, în baza deciziilor judecătorești cele 18,54% din acțiuni deținute de Rietel Limited și Lectom LTD au fost transferate în cote egale către patru companii din Rusia.

Preluările ostile s-au soldat cu incapacitatea exercitării atribuțiilor sale de către Consiliul Băncii, pe o perioadă de aproximativ două luni, din cauza existenței a două consilii – unul ales la adunarea generală a acționarilor convocată de stat ca acționar majoritar, altul creat în urma adunării desfășurate de noii acționari minoritari). Această stare a generat un blocaj administrativ, agravând și mai tare situația băncii.

Intensificarea creditării imprudente, inclusiv cu practicarea unor scheme ce defavoriza vădit banca, în trimestrul doi şi trei 2010 a produs „explozia” împrumuturilor neperformante de la sfârșitul anului 2011 și a generat degradarea situației la BEM, remarcă studiul Expert-Grup. Deosebit de accentuată a fost creșterea în ultimul trimestru din 2010, când oferta de credite a fost de 889,4 mil. de lei, iar în perioada octombrie-noiembrie 2010 împrumuturile acordate de BEM au constituit peste 50% din volumul de credite eliberat de întreg sectorul bancar. Un raport al Curții de Conturi de la începutul anului 2011 atenționa că acordarea atenţiei reduse studierii situaţiei financiare a beneficiarilor de credite și atitudinea iresponsabilă faţă de evaluarea, verificarea şi menţinerea gajurilor erau aspecte caracteristice activității de creditare în cadrul BEM.

Cu toate acestea, activitatea defectuoasă de creditare a fost camuflată de Direcția management a băncii. Erau prezentate informații eronate Consiliului băncii și BNM, iar rapoartele publicate indicau tendințe pozitive. Astfel, s-a încercat să se ascundă existenţa unor grupuri de debitori cu probleme financiare grave.

Între timp, în ultimele trei luni din 2011 stocul de împrumuturi neperformante a crescut brusc, de peste şase ori faţă de trimestrul trei al aceluiaşi an, care a ajuns la 913,1 mil. de lei, fiind scoase la iveală problemele reale ale băncii. Situația s-a agravat continuu și peste un an stocul creditelor neperformante constituia deja 1,4 mld. lei. În condiţiile în care un posibil faliment al BEM ar fi produs un șoc sistemic, fiind periclitată securitatea financiară a statului, în februarie 2013 parlamentul a hotărât crearea „Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului deţinut la „Banca de Economii” S.A. şi a situaţiei din domeniul financiar-bancar alnRepublicii Moldova”. Peste trei luni, Comisia a prezentat raportul parlamentului și a propus trei soluții pentru salvarea BEM: naţionalizarea băncii, cedarea controlului unui investitor privat cu menţinerea de către stat a pachetului de blocaj sau majorarea capitalului statutar al debitorilor BEM (din rândurile întreprinderilor de stat) care au la această bancă credite neperformante, cu scopul rambursării acestor credite.

Soluțiile de remediere propuse de comisia de anchetă aveau limitări serioase, aşa că varianta aleasă s-a rezumat la cedarea pachetului de control, realizat într-un mod inedit, prin emisiune suplimentară de acţiuni, la care statul nu a subscris. Astfel, cota statului s-a redus de la 56% la doar 33,3% plus o acţiune, iar acţionar majoritar a devenit firma Sisteme Informaţionale Integrate care a ajuns să deţină o cotă de 33,72% din capitalul BEM.

Ulterior, în aprilie 2014, firma Sisteme Informaţionale Integrate a vândut acţiunile sale companiei „ВЭБ Капитал”, ce aparţine băncii Внешэкономбанк”, aflată sută la sută în proprietatea guvernului de la Moscova. Tot în aprilie 2014, omul de afaceri Ilan Shor a fost ales în funcţie de preşedinte al Consiliului de Administraţie al BEM, acesta reprezentând interesele „ВЭБ Капитал”. Situaţia băncii s-a înrăutăţit considerabil de când în fruntea băncii a venit Ilan Shor. Datele Băncii Naţionale arătau că, la sfârşitul lunii septembrie 2014, expunerea BEM faţă de creditele acordate persoanelor afiliate a ajuns la 213,5 mil. lei, în creştere de 178 de ori faţă de aprilie. Astfel, Banca de Economii a depășit de peste trei ori limitele expunerii față de persoanele afiliate.

După primele nouă luni ale acestui an, banca raportase cel mai modest profit din sectorul bancar – de 1,287 mil. lei. Analiştii de la Expert-Grup consideră că declinul de la BEM, cândva un activ important în patrimoniul statului, se datorează managementului ineficient al proprietății de stat, deciziilor politice neinspirate și funcționării dezinteresate a instituțiilor publice ce au provocat în rezultat statului pierderi colosale. Dacă la finele lui 2008, valoarea de piaţă a pachetului statului la BEM era de aproape 659 mil. de lei, atunci în primul trimestru curent acestă valora doar 132 mil. de lei. În aceeaşi perioadă, prețul per acțiune s-a redus de la 200 lei la 10 lei. Totodată, ponderea creditelor neperformante a explodat în ultimii şase ani de la 10,1% la 58,4%, în timp ce profitul băncii s-a micşorat de aproape şase ori, de la 210 mil. lei în 2006 la doar 35,5 mil. de lei la sfârşitul anului trecut.

Jocurile în jurul băncii au luat o nouă turnură după ce, la sfârşitul lunii noiembrie curent, Curtea Supremă de Justiţie a emis o decizie prin care a anulat emisiunea suplimentară de acţiuni efectuată la BEM în august 2013. Astfel, instituţia financiară a revenit în proprietatea statului, care controlează în prezent pachetul majoritar de 56,13% din capitalul social.

Banca Centrală a instituit atunci administrare specială la Banca de Economii, dar și la Banca Socială, având în vedere relaţiile strânse dintre acestea şi creditele/plasamentele interbancare foarte mari care au fost făcute. Motivul ar fi faptul că cele două bănci au prezentat informații incomplete Băncii Centrale și sunt suspectate de tranzacții dubioase. Ulterior, un raport al Fondului Monetar Internațional a scos la iveală faptul că Banca Naţională a Moldovei a creditat cu o sumă egală cu 3,5% din PIB sau aproximativ trei mld. de lei BEM și Banca Socială. Banca Centrală a recunoscut că a alocat acestor două instituţii trei mld. de lei din rezerva valutară şi a motivat această acţiune prin făptul că, după introducerea administrării speciale, a fost nevoită să întreprindă măsuri ferme pentru a asigura buna funcţionare a acestor două bănci şi a proteja depunerile clienţilor. Totodată, BNM afirmă că, împreună cu administratorii speciali de la Banca de Economii şi Banca Socială, investighează o serie de operaţiuni suspecte efectuate de băncile vizate în a doua jumătate a lunii noiembrie curent şi asistă organele de drept în anchetele aflate în desfăşurare. Totuşi, în opinia unor experţi financiari, împrumutul acordat este mult prea mic pentru a soluţiona toate problemele cu care se confruntă cele două bănci. Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, afirmă într-un comentariu de pe blogul său că de la BEM au fost extraşi 11 mld. lei, în timp ce analiștii internaționali indică o dimensiune de 20 miliarde de lei a activelor toxice.

8. Concluzii

Cocktailul format din deprecierea monedei față de valutele vestice, aprecierea monedei față de rublă, intrarea în recesiune a celui de-al doilea partener commercial (Federația Rusă) și a intregului spațiu CSI, cresterea spre 50% a deficitului comercial, scăderea remitențelor, scăderea rezervei BNM, incertitudinea politică ca sursă de diminuare a ajutorului financiar nerambursabil precum și necesitatea recapitalizării și curățirii BEM, va antrena, cu mare probabilitate, o furtună majoră în economia republicii care va amplifica în mod dramatic tensiunile din societate putănd genera un curent antieuropean și antidemocratic,  echivalent cu un contra-maidan la Chișinău.