Cinci milioane de romani abandonati la granita estica a Europei. Fara investitii, fara dezvoltare, fara viitor

Petrișor Peiu | Ziare.com | 28.10.2018

Opt judete din estul Romaniei, Moldova, unde traieste peste o cincime din populatia Romaniei, au fost abandonate la granita de rasarit a Uniunii Europene si nimeni nu isi mai aduce aminte de ele.

Nu avem o regiune mai populata decat Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (judetele Bacau, Botosani, Iasi, Suceava, Neamt, Vaslui) . Dar nici mai saraca.

Cu un PIB/locuitor (in PPS – preturi comparabile) de doar 36% din media UE, regiunea Nord-Est este a cincea cea mai saraca regiune din UE (inaintea ei mai sunt trei regiuni din Bulgaria si una din Franta – date valabile pentru 2016) . Ca urmare, ultimul eurobarometru inregistreaza un soc: printre respondentii din Nord-Est, numai 20% cred ca „e bine” in UE, 50% cred ca „nu e bine”! (de 17 ori mai mult ca in Nord-Vest), iar 30% considera ca „nu e nici bine, nici rau” (sursa AICI).

In aceasta regiune, 22,3% din populatia tarii produce doar 10,1% din PIB. Cu alte cuvinte, cele sase judete din Moldova sunt de doua ori mai putin performante decat media nationala! De doua ori!

bogatie regiuni

Sursa: Ziarul Financiar
In 2017, cel mai puternic judet moldovean, Iasi, produce 3% din PIB-ul national si este al saselea in topul national, urmat de Bacau cu 2% din PIB-ul national (locul 14 pe tara); Vasluiul este al cincilea cel mai neperformant judet din tara (doar 0,88% din PIB), Botosaniul al noulea din coada (0,97% din PIB), iar Vrancea al 11-lea din coada topului national (1,03% din PIB) . Sa nu credem, totusi, ca Iasiul are vreo mare performanta fiind pe locul 6 national: este, pana la urma, cel mai populat judet al tarii.

Singurul judet moldav care exporta de peste 1 miliard de euro este Galatiul (1,01 mld. euro), desi Arges sau Timis, de exemplu, au exporturi de peste 6 miliarde euro, fiecare. Din acest punct de vedere, Galatiul se afla abia pe locul 15 pe tara. Iasiul abia exporta in valoare de 920 milioane euro, iar Suceava cu greu depaseste 500 milioane euro. Vasluiul exporta de doar 170 milioane euro (locul patru din coada clasamentului national).

Cel mai sarac judet al Romaniei a fost, in 2016, Vaslui (cu infimul 27% din media UE la indicatorul PIB/locuitor), urmat de Botosani (29% din media UE) . Neamt este al patrulea cel mai sarac judet al tarii (32% din media UE), Suceava al cincilea cel mai sarac judet (34% din media UE), iar Vrancea al saptelea cel mai sarac (36% din media UE) . Cinci dintre cele opt judete din Moldova se afla printre cele mai sarace 10 judete ale tarii.

Cele mai bogate judete moldovene sunt Iasi (45% din media UE) si Galati (42% din media UE), dar ele nu se afla intre primele 15 judete in topul national.

PIB pe cap de locuitor

Sursa: analizeeconomice.ro
Galatiul este primul judet din Moldova, dupa stocul investitiilor straine, dar pe locul 16 pe tara; iar Iasiul vine abia pe locul 20. Vaslui, Botosani si Vrancea se afla pe locurile trei, patru si cinci in clasamentul judetelor cu cele mei mici investitii straine.

top judete capital privat

Sursa: Ziarul Financiar
Exista, oare, vreun record negativ pe care Moldova sa nu-l fi bifat? Nu cred. Este clar ca, indiferent de criteriu sau indicator, Moldova a fost uitata pe ultimul loc al clasamentelor. Modelul de „dezvoltare” national, bazat pe productie de bunuri ieftine, cu salariati multi si prost platiti, a favorizat doar judetele aflate la granita vestica; cu cat te indepartezi de granita de vest, ai sanse din ce in ce mai mici sa fii competitiv, pentru ca cheltuielile de transport pentru materia prime sau produsul finit te scot din „piata”. Statul roman ar fi trebuit sa contrabalanseze acest fenomen cu investitii in infrastructura, care sa aduca Moldova mai aproape de Uniunea Europeana. Dar, nu, guvernele noastre au preferat sa uite mai mult de o cincime dintre romani, i-a silit sa ramana doar cu varianta emigrarii…

La sfarsitul Bataliei Angliei (1940), dupa ce o mana de piloti britanici au impiedicat debarcarea hitleristilor in insulele britanice, premierul britanic Churchill a spus: „Niciodata atat de multi nu au datorat atat de mult atator de putini” („Never was so much owed by so many to so few„) . Dupa sedinta parlamentului de la Bucuresti din 24 octombrie 2018, parafrazandu-l pe Churchill, am putea constata, cu amaraciune: Niciodata atat de putini nu au confiscat atat de mult de la atat de multi! 24 octombrie 2018 va reprezenta ziua cea mai rusinoasa din istoria parlamentarismului din Romania. O coalitie ciudata si monstruoasa a reusit sa lipseasca tara de un viitor mai bun, cedand rezervele nationale de gaze naturale din Marea Neagra in niste conditii jenante. De aceasta zi ne vom aduce aminte cu tristete, nu peste multi ani, atunci cand vom realiza cu ce usurinta au cedat cateva sute de oameni cea mai mare bogatie a catorva milioane de oameni.

Campania pentru garantarea unor venituri fabuloase pentru companiile petroliere si pentru micsorarea veniturilor cuvenite Romaniei a fost condusa de catre Varujan Vosganian. La apogeul carierei sale politice, Vosganian este, fara nicio indoiala, una dintre primele trei inteligente si prezente din Parlament. Vosganian a primit de la Dumnezeu tot ceea ce un om si-ar fi putut dori: sef de promotie la Facultatea de Comert din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti (1982), absolvent, apoi, al Facultatii de Matematica a Universitatii Bucuresti (1991), doctor al ASE Bucuresti, scriitor de mare talent (autor al unei carti demne de Premiul Nobel, Cartea Soaptelor), charismatic si posesor al darului de a emotiona tinere talente precum Mioara Mantale. Ei bine, dupa 16 ani in fotoliul de senator de Iasi si inca 6 ani ca deputat din acelasi judet, ne-am fi asteptat ca de doua ori ministrul Economiei, Varujan Vosganian sa fi avut un proiect major care sa-i incununeze cariera politica si intelectuala. Acel proiect ar fi putut fi autostrada Iasi-Bucuresti. Dar nu, marele proiect care a incununat cariera politica a acestui politician de frunte a fost suplimentarea castigurilor firmelor OMV si Lukoil!

Din pacate, Vosganian nu este singurul politician moldovean care si-a tradat propriul electorat: multi ani, cel mai important broker de putere din Romania a fost PSD-istul Viorel Hrebenciuc. O minte sciplitoare, Hrebenciuc era cel care lega si dezlega guverne si majoritati. Si, cu toate acestea, a reusit sa asiste impasibil la disparitia tragica a industriei propriului sau fief, Bacaul (inclusiv celebrele RAFO si CAROM din Onesti), fara a produce niciun proiect notabil in lunga sa cariera: s-a implicat in echipa de fotbal STEAUA si in retrocedarea de paduri catre neica-nimeni, dar nu a reusit sa aduca niciun kilometru de autostrada la Bacau.

Marian Oprisan, alt personaj celebru moldovean, este de 20 de ani in grupul primilor 5 „baroni” din tara, dar nu a reusit nici el sa aduca vreo investitie sau vreun drum important la Focsani, irosindu-si puterea pentru organizarea festivalului Bachus, an de an.

Moldova a avut si un ministru al Transporturilor, pe Relu Fenechiu, care a preferat sa vanda transformatoare second hand decat sa aduca o autostrada la Iasi; a avut un presedinte al Camerei Deputatilor si al Curtii Constitutionale (Valer Dorneanu) care nu s-a invrednicit sa-si tulbure siesta bugetara pentru vreun santier de autostrada.

Dan Nica a condus Galatiul, a fost ministru important, dar nu l-a interesat o singura secunda de ce a scazut de trei ori productia Sidex si cati bani au sifonat indienii de la Galati.

Doi Gheorghe celebri au fost iubiti, aclamati si votati de judetele lor, dar au esuat lamentabil: unul are, ca cea mai mare realizare, o tele-gondola spre nicaieri, care circula mai mult goala, iar altul s-a remarcat prin scrierea unor mesaje de intampinare a Elenei Udrea, cu trupurile a sute de oi, pe obcinele mostenite de la Stefan cel Mare…

Groparii industriei moldovene sunt din Roman, primii presedinti ai FPS, Emil Dima si Sorin Dimitriu provenind din orasul lui Sorin Ovidiu Vantu.

Si astazi, Iasiul, bunaoara are cel mai mare numar de parlamentari din tara (5 senatori si 12 deputati), are un ministru important (al Justitiei), Neamtul are ministrul Economiei; opt ministri sunt din Moldova si cinci au absolvit universitati iesene. Rezultatul: demonstratii de strada care sa ceara autostrada de la Iasi la Targu-Mures.

Dar bacauanii, galatenii, vrancenii, sucevenii ce vor face cu autostrada Iasi-Targu-Mures? Cum ii va ajuta pe ei? Problema decalajului de dezvoltare dintre Moldova si restul tarii este mult prea grea si complicata pentru a se putea rezolva printr-o singura autostrada (si aceea prost proiectata); aici este nevoie de a institui o prioritate nationala, de a coagula un set complex de politici de dezvoltare precum cele adresate problemei Mezzogiorno din Italia.

Oricum, un inceput decent ar putea fi o autostrada care sa strabata Moldova pe axa Nord-Sud si sa coboare de la Suceava-Botosani spre Bucuresti; o astfel de autostrada ar fi un gest politic firesc, care ar putea inlocui iluzoria si inutila Via Carpatica, proiectata sa strabata tot Vestul bogat al tarii si sa ignore Estul defavorizat. Cine ne obliga sa gandim un coridor de la Marea Baltica la Marea Neagra prin Oradea sau Timisoara (oricum dezvoltate) si nu prin Suceava, Iasi, Bacau, Focsani?

Pana la urma, daca in loc de Vosganian, Hrebenciuc sau Danut Andrusca ar fi fost Andreea Marin sau Mihaela Radulescu (ambele din Neamt), nimicul care nu se face era mai suportabil…

Sa nu credem, insa, ca topul politicienilor care se preocupa mai degraba de veniturile companiilor petroliere decat de viata propriilor votanti este o exclusivitate moldoveneasca: UDMR a uitat de inapoierea si saracia istorica din Harghita -Covasna imediat ce a auzit chemarea de la Budapesta de a asigura firmelor lui Orban gazul necesar castigarii alegerilor; nici Mehedintiul, unul dintre cele mai sarace si mai ocolite judete din Romania, nu a scapat de blestemul gazului, contribuind cu parlamentari mai atenti la viitorul profiturilor austriece (numite pompos „stabilitate fiscala”- de parca asta ar fi un atribut al firmelor, nu al statului!) decat la viitorul (cu cateva miliarde de euro mai sarac) sarmanilor alegatori.

Ignorarea evidenta a fenomenului real de ghetoizare a judetelor moldave a transformat politicienii care pastoresc si reprezinta populatia uitata de acolo in niste extraterestri care au ca principal obiectiv reprezentarea afacerilor austriece, rusesti sau unguresti, mai degraba decat reprezentarea amaratilor care i-au votat. In rest, Parlamentul Romaniei a devenit un adevarat Club de la Viena, atent sa nu raneasca vreo sensibilitate habsburgica sau tarista, dar indolent si indiferent cand vine vorba de dezvoltarea propriei tari.